Alerg pe cioburi de sticla pisată
Și simt cum îmi intră în piele
Potrivnica soartă ce mi-a fost lăsată
Doar sufletul simte durere.
Mă mistuie focul, mă arde cumplit
Și-n urmă rămâne doar scrumul
Un înger pe lume de ce n-a venit
Să-mi strângă-n sticluțe veninul.
Mă gâtuie gândul în nopți nedormite
Clișee de vise deșarte
Trec clipe morbide fantasme în noapte
Și nimeni nu-mi gustă pelinul.
Cotrobăi golită de lacrimi amare
Și-mi scapă prin palmă cenușa
M-ascund de lumină dorind nepăsare
Dar inima-i strânsă cu ușa.

de Ana Podaru