Aţi fost nevoiţi să daţi şpagă şi nu ştiţi unde să faceţi cunoscut acest lucru în speranţa că cineva va lua măsurile legale, dar în acelaşi timp vreţi să vă păstraţi şi anonomatul? Ei bine, vă anunţăm că s-a relansat „Piaţa de şpagă”.

Piaţa de şpagă este un portal al cărui scop este de a reduce nivelul şpăgilor date în România, atât în mediul public, cât şi în mediul privat. „Orice persoană poate raporta simplu şi anonim pe www.piatadespaga.ro ce mită a dat, când, cui şi unde, respectiv chiar şi unde a mers fără şpagă, deşi la început credea că altfel nu se poate. Este momentul să lăsăm ipocrizia la o parte şi să admitem că, în România, mulţi oameni iau şi dau şpagă pentru rezolvarea problemelor personale sau ale familiilor lor,” a declarat Codru Vrabie, preşedintele Asociaţiei EPAS şi iniţiatorul proiectului. Acesta mai precizează că România încă traversează o perioadă grea, iar iniţiatorii proiectului – Asociaţia EPAS – sunt de părere că atât firmele, cât şi persoanele fizice pot face economii serioase din bugetul companiei sau al familiei, doar consultând acest site.

„Proiectul este gândit să arate harta celor mai mici şpăgi din România şi să funcţioneze în aşa fel încât cei care cer cele mai mari şpăgi să fie scoşi de pe piaţă, dacă nu-şi reduc pretenţiile,” a adăugat Codru Vrabie.

Orice român poate intra şi raporta pe piatadespaga.ro unde a dat şi unde nu a fost nevoit să dea mită, contribuind la transparentizarea pieţei şpăgilor din România.

Astfel, proiectul poate deveni un instrument de informare pentru toţi cetăţenii din orice judeţ al ţării, putând fi accesat la orice oră pentru a afla care este „preţul corect” de pe piaţa şpăgilor.

Cine este Asociaţia EPAS?

Reprezentarea şi administrarea Asociaţiei EPAS este asigurată de Codru Vrabie (preşedinte), alături de Cristina Vasiloiu, Gabriel Giurgiu şi Mugur Ciumăgeanu (membri în consiliul director), respectiv Livia Jelea (cenzor).

Istoria EPAS a început în cadrul unor discuţii dintre Codru Vrabie şi Ion Georgescu, în prima jumătate a anului 2008. Problema pe care o vedeau amândoi era dubla ruptură a administraţiei locale faţă de nevoile cetăţeanului şi faţă de tendinţele europene. Curând, din vorbă-n vorbă, s-au alăturat Letiţia Bâtfoi, Cristina Vasiloiu, Gabriel Giurgiu, Mugur Ciumăgeanu, Szilágyi Zsolt şi Tiberiu Tănase, care s-a retras în martie 2010), iar organizaţia a luat fiinţă prin Încheierea nr. 193 din 14 octombrie 2008 a Judecătoriei Sector 3, fiind înscrisă cu nr. 86 din 4 noiembrie 2008 în Registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial, partea A, secţiunea I, la sediul aceleiaşi Judecătorii.

Criza accentuată din 2009-10 i-a împiedicat pe membrii EPAS să se implice activ în dezvoltarea organizaţiei, care a funcţionat la relanti până în 2011. În a doua jumătate a anului 2011, inspiraţi cumva de mişcarea iscată prin ReStart România, membrii EPAS şi-au mărit rândurile, lor alăturându-li-se Elena Calistru, Cristina Aliman, Monica Măroiu, Alina Calistru, Livia Jelea şi Radu Szucs.

Piaţa şpăgilor în judeţul Hunedoara

Pe harta şpăgilor din România, în mai multe puncte apare şi judeţul Huendoara, acolo unde diverse persoane au raportat că au fost nevoite să dea mită. Cea mai nouă raportare este la Petroşani, zilele trecute, unde o persoană susţine că la Liceul de Informatică din Petroşani se plăteşte circa 100 de lei cu destinaţia “fondul şcolii, anual fondul clasei, anual bani pentru ziua fiecărui profesor (…) banii de 1 martie, 8 martie etc. Suma este aproximativă, per total”. Altcineva susţine că a dat 100 de euro unui funcţionar ed la Primăria Lupeni pentru repartiţia unei locuinţe, dars e declară satisfăcut. Şpăgi s-au mai raportat la Deva, la Consiliul Judeţean Hunedoara şi o instituţie subordonată, la Hunedoara (în învăţământ), la Călan, dar şi la Brănişca sau Veţel. Bursa mitei în judeţ ar merge de la câteva sute de lei, la mii de euro, sau cel puţin aşa susţin denunţătorii anonimi. De precizat că niciunul dintre denunţuri nu este verificat păentru a i se stabili veridicitatea!