* Au depus declaraţii 85 la sută dintre fermierii mici care ar fi trebuit să o facă * Au plătit, însă, doar puţin mai mult de jumătate * Începutul e bun, sunt de părere Finanţele

Primul an de plată a impozitului pe venit agricol, adică 2013, n-a fost din cale afară de strict. Începând din 2014, însă, cam toată lumea va trebui să-şi facă declaraţiile la timp şi să plătească aşa cum o cer Finanţele.
Vă oferim astăzi un scurt ghid care conţine culturile impozitate, suprafeţele şi normele anuale de venit, pe categorii. De aici, vă puteţi calcula singuri datoria către stat.
De asemenea, vă prezentăm situaţia primului an de impozitare: din vreo 10.000 de gălăţeni care ar fi trebui să-şi depună declaraţii, au făcut-o aproape 9.000, dar numai puţin peste 6.000 şi-au şi achitat datoria către stat. Chiar şi aşa, s-au strâns milioane bune la buget.

În 2013, doar jumătate dintre ţărani au plătit

În medie, un ţăran din doi care ar fi trebuit să plătească impozitul pe venit agricol aferent anului trecut a şi venit, până la acest moment, cu banii jos, la oraş, să achite. Totuşi, conducerea instituţiei apreciază că începutul este unul promiţător, dat fiind faptul că 2013 a fost primul an în care s-a plătit acest impozit, iar procedura era una complexă, vizând depunere de declaraţii şi plată. Asta, în condiţiile în care ţăranul gălăţean, stăpân doar peste vreo câteva animale domestice şi hectare de teren, are şi altele mai bune de făcut decât să bată drumul până la oraş numai ca să plătească între câteva zeci de lei şi câteva sute de lei la Finanţe.

S-a recuperat în a doua jumătate a anului

Oricum ar fi, Galaţiul se numără acum printre judeţele cu un grad bun de colectare. În vară, nu stăteam nici pe departe atât de bine la gradul de depunere a declaraţiilor de venit agricol, în condiţiile în care, la nivel naţional, situaţia era una de-a dreptul dezastruoasă. Mai exact, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), până în iulie ar fi trebuit să-şi depună declaraţiile circa 600.000 de fermieri care lucrau pământul sau creşteau animale, persoane fizice fiind. O făcuseră, de fapt, doar 121.000 de fermieri, adică mult mai puţin de un sfert. Galaţiul ocupa, la acel moment, o poziţie de pluton. Primele judeţe, din punct de vedere al numărului de declaraţii de venit agricol depuse erau: Bihor (8.159 declaraţii), Mureş (7.544 declaraţii) şi Arad (7.449 declaraţii). Ultimele în top erau Buzău (284 declaraţii), Bucureşti (87 de declaraţii) şi Ilfov (15 declaraţii). Galaţiul înregistra, la acel moment, 2.197 de declaraţii şi se situa cam la acelaşi nivel cu Gorjul şi Brăila.

Trei sferturi au depus declaraţii

Direcţia Generală Regională Fiscală Galaţi ne-a informat că pentru a stabili câţi ţărani gălăţeni aveau de plătit impozit pe venitul agricol, a solicitat ajutor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Din datele legate de solicitanţii de subvenţii, a reieşit că au ce declara spre impozitare nu mai puţin de 10.536 de gălăţeni cu activităţi de producţie în agricultură. Efectiv, au depus declaraţii 8.965 de persoane, adică circa 85 la sută din total. La plată nu s-au îngrămădit încă toţi. Mai exact, potrivit DGRF Galaţi, şi-au achitat obligaţiile către stat în ceea ce priveşte normele de venit agricol 6.029 de fermieri. Alte judeţene raportau, în vară, faptul că fermierii au boicotat impozitul şi au ales să nu declare nimic, să nu confirme datele pe care Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi să nu plătească.

Ban cu ban se fac milioanele la buget

Unul dintre argumentele prezentate de guvernanţi, la introducerea acestui impozit, a fost că efortul pe care îl va face ţăranul ca să plătească noua dare va fi mic, dar bugetul va strânge sume considerabile, la final, din această sursă. Cel puţin cu cea de-a doua parte, putem fi de acord. DGRF Galaţi informează că cei 6.029 de fermieri care şi-au achitat obligaţiile au plătit către stat nu mai puţin de 4.493.785 lei. Estimativ, la nivel de ţară, suma colectată în 2014 ar putea sări, deci, cu mult peste 100.000.000 lei, bani care ar ajuta mult agricultura, dacă ar fi folosiţi aşa cum trebuie.

Cine şi cât datorează

* Suprafeţele impozitate, culturile vizate şi normele de venit
Plătesc impozit pe venit agricol persoanele fizice care au explotaţii ceva mai răsărite. Mai exact, se plăteşte 16 la sută din norma de venit, la hectar sau din numărul de capete de animale. Suplimentar, vi se va mai percepe o taxă de 5,5 la sută pentru asigurarea de sănătate.
Iată culturile impozitate, suprafeţele pentru care se percep banii şi normele de venit.

Culturi vegetale

Plătesc impozit ţăranii care cultivă peste două hectare de: cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr şi hamei pe rod. De asemenea, sunt taxaţi cei care au peste 1,5 hectare de livadă de pomi fructiferi şi leguminoase pentru boabe. Vor plăti şi fermierii care cultivă peste un hectar de tutun, dar se vor impozita şi suprafeţele care depăşesc jumătate de hectar de legume în câmp şi vii pe rod, dar şi cele care depăşesc 0,3 hectare de flori şi plante ornamentale şi 0,2 hectare de legume în spaţii protejate.
Normele de venit anuale, la hectar, sunt următoarele: cereale (449 lei), plante oleaginoase (458 lei), cartofi (3.488 lei), sfeclă de zahăr (697 lei), tutun (1.060 lei), hamei pe rod (1.483 lei), legume în câmp (4.001 lei), legume în spaţii protejate (8.033 lei), leguminoase pentru boabe (801 lei), pomi pe rod (4.709 lei), vie pe rod (1.385 lei) şi flori şi plante ornamentale (11.773 lei).

Sursa:cyd.ro