Soarta mocăniţei din Hunedoara: ruină sau proiect turistic de viitor
Vechea linie de cale ferată îngustă pe care, timp de peste un secol, au circulat mocăniţele între Hunedoara şi Ţinutul Pădurenilor are o istorie de 115 ani, însă de câţiva ani a fost dezafectată şi vândută la fier vechi. Autorităţile locale din Hunedoara sunt asaltate cu sesizări de la localnicii care îşi doresc ca traseul de circa 15 kilometri, dintre Castelul Corvinilor şi Furnalul de la Govăjdie, să fie inclus într-un circuit turistic. Reprezentanţii Primăriei Hunedoara au răspuns susţin că în ultimii doi ani nu au fost contactaţi de cei de la Consiliul Judeţean Hunedoara, pentru a găsi împreună soluţii de refacere a traseului. „Până în momentul de faţă nu avem cunoştinţă de faptul că s-ar fi început demersuri în acest sens, Primăria Hunedoara nefiind contactată de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara cu privire la acest aspect. Una dintre variantele posibile pentru refacerea traseului vechii mocăniţe ar fi depunerea unui proiect prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. În prezent ghidurile de finanţare nu au fost publicate şi nu putem şti dacă un astfel de proiect turistic este eligibil”, a informat administraţia locală.
Proiect anevoios
Reprezentanţii Primăriei Hunedoara susţin că depunerea unui proiect privind refacerea traseului mocăniţei presupune întocmirea unui studiu de oportunitate, transferul de terenuri din proprietatea Statului Român sau privat în domeniul public, precum şi încheierea unui parteneriat între toate unităţile administrativ-teritoriale implicate. „În prezent Primăria Hunedoara a demarat acţiunea de identificare a terenului pe care a fost traseul mocăniţei. În urma documentaţiei topografice pentru traseul de pe U.A.T. Hunedoara, se va solicita trecerea terenului respectiv din proprietatea Statului Român în proprietatea municipiului Hunedoara. Traseul mocăniţei străbate încă două unităţi administrativ-teritoriale, Ghelari şi Lelese, urmând a se lua legătura cu reprezentanţii acestora pentru a se identifica şi pe teritoriul lor traseul mocăniţei”, a informat Primăria Hunedoara. Întregul proces este unul anevoios şi de lungă durată, adaugă conducerea instituţiei.
Obiectiv istoric
În acest an se împlinesc 115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă care lega Hunedoara de satele din Ţinutul Pădurenilor, una dintre investiţiile importante pentru istoria acestor locuri. Mocăniţele care circulau pe traseul de aproape 20 de kilometri au fost vândute de ani buni la fier vechi, iar din calea ferată nu a mai rămas decât terasamentul. În toamna anului 1900, proiectul liniei ferate cu ecartament îngust Hunedoara – Govăjdie – Reţişoara (Ghelari), a fost dat în folosinţă, după ce fusese executat în 18 luni de companiile austriece Gfrerer, Schoch şi Grossman.
Până la acea vreme, pentru transportul minereului de fier extras din minele din Ţinutul Pădurenilor cel mai adesea erau folosiţi caii. Situaţia s-a schimbat treptat, o dată cu dezvoltarea industriei la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea, o vreme în care resursele naturale ale Hunedoarei au devenit un obiectiv de importanţă europeană. Investiţiile în Uzinele de fier au crescut, la fel şi rentabilitatea acestora. Calea ferată a fost folosită de atunci timp de peste un secol, însă ultimele decenii au schimbat brutal soarta ei şi a industriei pe care s-au bazat vreme îndelungată comunităţile din Hunedoara şi din jurul oraşului. După 1990, declinul combinatului siderurgic a dus şi la închiderea liniei mocăniţei folosită în scop industrial şi pentru transportul călătorilor. Din 2009, ultimii kilometri ai tronsonului feroviar au fost dezafectaţi, iar materialul a fost dat la fier vechi sau revalorificat în construcţii. Vagoanele şi locomotivele care au aparţinut vechilor uzine au fost casate şi vândute, iar în final au ajuns în patrimoniul unor societăţi din afara ţării ori au fost topite. În prezent, din tronsonul feroviar a rămas doar terasamentul, două tunele şi ruinele viaductelor şi podurilor. Locul vechii gări a Hunedoarei nu mai seamănă de mult cu o staţie feroviară. Au rămas aici câteva construcţii industriale, în jurul cărora încă mai pot fi văzuţi căutătorii de fier vechi. Iarba acoperă rămăşiţele traverselor şi molozul lăsat în urmă de demolatori.
Linia ferată a Hunedoarei, proiectată de inginerii austro-ungari a fost una dintre cele mai vechi din Transilvania, iar zona pe care o traversează are potenţial turistic, cred cei mai mulţi dintre hunedorenii care au apucat să circule pe această rută în vremea în care locomotivele de epocă porneau din fosta gară mică a oraşului.