Sezonul turistic la Sarmizegetusa Regia a fost redeschis. În weekend, circa 300 de vizitatori au ajuns în vechea cetate din Munţii Orăştiei, aflată în patrimoniul UNESCO.

Numărul turiştilor care au ajuns în ultimele zile în Sarmizegetusa Regia este ridicat, în condiţiile în care ultimii 18 kilometri ai drumului judeţean spre cetate sunt greu accesibili cu maşinile mici. „Drumul se prezintă într-o stare proastă din cauza vremii din ultima perioadă, în care a nins, dar şi a maşinilor grele care l-au traversat. Pe o porţiune a lui au rămas şanţurile săpate de angajaţii societăţii care lucrează la reţeaua de electricitate. Sperăm ca în viitorul apropiat problema drumului de acces să fie rezolvată”, a afirmat Elena Zgăvârdeanu, reprezentanta Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice Hunedoara. Dorin Gligor, şeful interimar al Consiliului Judeţean Hunedoara, a declarat recent că până în primăvara anului viitor, cei 18 kilometri ai drumului de pământ şi zgură, dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia, vor fi modernizaţi.

Turişti impresionaţi

Mulţi dintre turiştii care au ajuns duminică la Sarmizegetusa Regia s-au declarat impresionaţi de aşezarea istorică. „Am fost anul trecut în Machu Picchu, iar acum am venit în Sarmizegetusa şi aici mă simt la fel ca printre ruinele oraşului incaş. Este un loc minunat”, susţine Ioan, un turist venit cu familia, din Bucureşti. „Am lăsat maşina la doi-trei kilometri de cetate, pentru că pe ultima parte drumul era acoperit de zăpadă. Am urcat apoi pe jos, în pădure, până la Sarmizegetusa. A fost o experienţă plăcută şi abia aştept să mă întorc, în următoarele săptămâni, când vor apărea florile şi verdeaţa”, spune Alin, un tânăr din Deva, venit cu prietenii.

Sarmizegetusa Regia este cel mai important obiectiv turistic aflat pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu, considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“. În Sarmizegetusa Regia, călătorii găsesc urmele unei aşezări urbane înfloritoare din Epoca Fierului, în jurul căreia au fost ridicate celelalte cetăţi dacice, care aveau în special rol de apărare. Aici au fost descoperite în ultimii ani mai multe tezaure de bijuterii şi monezi antice, obiecte de aur, argint şi bronz, considerate unice. Printre cele mai preţioase piese găsite în situl UNESCO sunt mai multe brăţări spiralice din aur masiv, cu greutatea între 500 de grame şi un kilogram şi jumătate, dintre care 13 se află la Muzeul Naţional de Istorie al României.

În patrimoniul UNESCO

Alături de alte cinci foste cetăţi dacice (Blidaru, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna), în 1999, Sarmizegetusa Regia a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură). Printre criteriile care au stat la baza intrării cetăţilor din Munţii Orăştiei în patrimoniul UNESCO au fost: „Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos.   Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate”.