Biserica Arhanghelul Mihail, din Gurasada, se numără printre cele mai vechi biserici de piatră ridicate în România. Lăcaşul ortodox de pe Valea Mureşului nu uimeşte doar prin istoria de şapte secole, dar şi datorită picturilor care îl împodobesc, realizate în cea mai mare parte de meşterul Ioan de la Deva, în secolul XVIII.

Pe lângă ilustraţiile expresive realizate de artist, ceea ce atrage atenţia celor care vizitează monumentul sunt o serie de picturi misterioase din tinda bisericii. Aici au fost ilustrate scene ale Judecăţii de Apoi, în care apar grupuri de oameni goi care îşi primesc pedepse pentru păcatele săvârşite, nuduri feminine încadrate de diavoli, oameni spânzuraţi sau schingiuiţi.

„Pe pereţii dinspre sud şi nord sunt reprezentate cerul şi iadul. Între aceste picturi şi toate cele descrise până acum, există o profundă deosebire. Toate celelalte sunt opere ale pictorilor cărturari (călugări sau artişti formaţi în atelierele acestora), iar pictorul acestui rai şi iad e pictorul ţăran, pictorul anonim ieşit de-a dreptul din rândul poporului. O dovadă indirectă ar fi multele inscripţii explicative, mai ales referitoare la iad, unde artistul îşi varsă tot veninul asupra femeilor şi a duşmanilor păgâni. E ceva izvorât din simplicitatea şi originalitatea sufletului ţărănesc şi ar fi interesant să se studieze această pictură mai amănunţit”, scria istoricul de artă Virgil Vătăşianu, în volumul „Vechile biserici de piatră româneşti din judeţul Hunedoara”, din 1930.

Nicolae Iorga, impresionat de biserică

Scenele Judecăţii de Apoi înfăţişate în tinda bisericii redau aproximativ 30 de categorii de păcate pe care autorul picturii a vrut să le enumere, adăugând desenelor explicaţii cu litere chirilice. Tâlharii şi ucigaşii sunt condamnaţi la chinurile veşnice ale iadului, dar şi „jupânii care fac lege strâmbă”, ”bogatul nemilostiv”, „împăraţii tirani”, ”cei ce obijduiesc pe cei săraci” sau „femeia care bea ierburi pentru a nu face copii”.

Istoricul Nicolae Iorga a fost unul dintre călătorii impresionaţi de monument, la începutul secolului trecut. „Biserica, foarte mică, are în faţă un mare turn de cerdac, făcut în timpuri de tot nouă. Pe o uşă laterală se intră într-un pronaos, odinioară pridvor, pe zidurile căruia un zugrav din Piteştii României şi altul din Deva au zugrăvit acele scene din Iad şi Raiu, cu muncile dracilor şi cetele senine ale fericiţilor, care împodobesc toate bisericile noastre”, relata istoricul Nicolae Iorga, în urmă cu un secol, despre biserica hunedoreană. Şi în prezent, intrarea în biserica monument istoric se face tot prin uşa vechiului pridvor.

Lăcaşul din Gurasada este considerat una dintre atracţiile turistice de pe Valea Mureşului şi unul din locurile istorice importante din împrejurimile Devei.