Civilizațiile antice, precum cea romană sau hindusă, sărbătoreau trecerea în noul an în preajma zilei de 1 aprilie. Momentul era o continuare a echinochțiului de primăvară, care are loc în 20 sau 21 martie. În Evul Mediu, Anul Nou era sărbătorit în 25 martie.

1 aprilie – ziua păcălelilor. Teoria calendarului

Toate acestea s-au schimbat în 1582, când Papa Grigore al XII-lea a introdus noul calendar – gregorian – în locul calendarului iulian care era până atunci în vigoare. Noul calendar propunea ziua de 1 ianuarie drept prima zi a anului.

În acel an, Franța a trecut la calendarul gregorian, însă mulți cetățeni au refuzat să accepte sau nu au aflat de noua dată a Revelionului. Ei sărbătoreau Anul Nou tot pe 1 aprilie. Majoritatea a considerat extrem de amuzantă eroarea ”tradiționaliștilor”, iar acea zi a început să fie marcată de farse, oamenii încercând să își păcălească prietenii să creadă în lucruri false.

Această teorie susține că practica s-a răspândit în întreaga Europă, însă este greu de crezut că explicația este reală, mai ales că alte țări au adoptat calendarul gregorian mult mai târziu. În Anglia, de exemplu, Anul Nou a fost sărbătorit pentru prima oară în data de 1 ianuarie în 1752, iar ”ziua păcălelii” era deja de multă vreme cunoscută în această țară.

1 aprilie – ziua păcălelilor. Teoria bufonului

O altă versiune a fost oferită de profesorul de istorie Joseph Boskin, de la Universitatea din Boston. Acesta susține că tradiția a început în timpul domniei împăratului roman Constantin, care i-a permis, timp de o zi, în 1 aprilie, unui bufon pe nume Kugel să fie împărat.

Kugel a dat un singur decret în mandatul său, proclamând ziua de 1 aprilie drept sărbătoarea absurdului. Teoria a fost publicată în 1983, însă s-a dovedit a fi, la fel ca multe informații care circulă în ziua de 1 aprilie, doar o altă farsă.

1 aprilie – ziua păcălelilor. Teoria tradiției

Cea mai credibilă explicație se leagă de tradițiile antice. Diferite culturi milenare celebrau sfârșitul iernii și începutul primăverii cu sărbători care mai de care mai libertine. Romanii organizau un festival numit ”Hilaria” în 25 martie, în timp ce hindușii au, în aceeași perioadă, sărbătoarea ”Holi”, în care aproape totul este permis. Purim este o sărbătoare la fel de relaxată prezentă în calendarul evreiesc tot la sfârșitul lunii martie, în aceeași perioadă cu obiceiul celților de a-l celebra pe Lud, zeul nordic al umorului.

Adevărul este undeva la mijloc. Niciun specialist nu a reușit încă să dezlege misterul originii zilei păcălelilor și este greu de crezut că secretul va fi descoperit prea curând. Cel mai important este că de 1 aprilie, toată lumea e datoare cu cel puțin o farsă și cu câteva hohote de râs.

libertatea.ro