Cetăţile dacice sunt în suferinţă şi, după 25 de ani, aleşii noştri din paralment au conştientizat că, fără un administrator direct şi real, monumentele sunt ţinta braconajului arheologic. Doar la cetatea Sarmizegetusa Regia, preluată în administrare de Consiliul Judeţean Hunedoara, lucrurile stau aşa cum trebuie.

A fost nevoie de vizita membrilor Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO la Cetățile Dacice din judeţul Hunedoara pentru a se afla ceea ce ştia deja toată lumea: braconierii arheologici dau iama în patrimoniul nostru naţional, iar drumurile de acces sunt praf!

Vizia oficialilor din parlament a inclus, pe lângă vizitarea cetăţilor, consultări cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara şi Alba, ai Comitetelor de gestiune UNESCO pentru monumentul Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, primari, reprezentatul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi a Parcului Natural Grădiștea  Muncelului – Cioclovina.

„Cetăţile Dacice sunt obiectiv de interes naţional înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO care se află sub incidenţa a două reglementări legale dată fiind suprafaţa împădurită din arealul monumentului istoric. Acest lucru a produs un blocaj în procesul de conservare şi contribuie la continuarea stării de depreciere a monumentului”, a declarat senatorul Constantin Traian Igaş, preşedinte al Comisiei pentru relaţia cu UNESCO.

În urma vizitei efectuate, membrii comisiei au identificat o serie de probleme grave ce afectează aceste monumente istorice, respectiv statutul juridic al proprietăţilor pe care se găsesc situate Cetățile Dacice din Munții Orăștiei;lipsa unei infrastructuri adecvate care să asigure accesul turiştilor la cetăţi; întreţinerea şi administrarea siturilor arheologice; poziția unor situri arheologice în interiorul siturilor naturale aflate în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor; corelarea actelor normative iniţiate de instituţii diferite ce pot avea incidenţă asupra siturilor arheologice, în vederea stabilirii unor criterii comune pentru protejarea siturilor; braconajul arheologic și lipsa unor mijloace adecvate de protecție.

Sarmisegetuza Regia – model de bună practică

Acolo unde Consiliul Judeţean a intervenit şi a reuşit, în 2012, să preia administrarea directă,  mai precis la Sarmisegetuza Regia se observă îmbunătăţiri substanţiale. Este vorba despre efectuarea unor lucrări de curăţare a vegetaţiei uscate, refacerea căilor de acces şi montarea de indicatoare noi. De asemenea, s-a introdus un regulament de funcţionare, inclusiv amenzi pentru cei care se urcă pe monumente, iar aici a demarat şi un proiect cu finanţare europeană nerambursabilă, câştigat de Consiliul Judeţean Hunedoara. „Drumul județean care urcă la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi modernizat până la sfârșitul acestui an în baza unui proiect cu finanțare europeană nerambursabilă în valoare totală de 9,41 milioane euro. Modernizarea drumului de acces este doar primul pas pentru a pune în valoare cetățile dacice, din respect față de trecut și responsabilitate pentru viitor”, a declarat vicepreședintele CJ Hunedoara, Dorin Gligor.

Concluzia este clară şi, pentru salvarea inestimabilelor monumente, este nevoie de o descentralizare reală. „Este necesar, în această ordine, ca instituţia Consiliului Judeţean Hunedoara să dobândească dreptul de administrare a întregului patrimoniu UNESCO reprezentat de ansamblul de aşezări şi fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei. Pasul următor ar fi reprezentat de o inventariere a tututor studiilor de fezabilitate care au avut ca obiect reabilitarea cetăţilor dacice, urmat de reluarea finanţării programului multianual de cercetare pe care Ministerul Culturii a blocat-o în 2012. Pentru salvarea acestui patrimoniu unic în lume, putem vorbi şi de nevoia unei descentralizări reale a deciziei în administraţie. S-a dovedit pâna acum că autorităţile publice locale sunt mai apropiate de valorile locale decât Centrul, iar Munţii Orăştiei sunt un exemplu trist în acest sens. Nu cerem decât să fim lăsaţi să acţionăm în baza unei descentralizări administrative, şi pe responsabilităţi, dar şi pe resurse”, a mai spus Dorin Gligor.

Trebuie scoase din fondul forestier

În plus, este necesară o lege de scoatere din fondul forestier naţional a terenului pe amplasamentul căruia se află monumentului istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, precum şi a celorlalte două monumente  istorice  cuprinse în Lista patrimoniului mondial UNESCO, care se află pe terenuri din fondul forestier al statului, astfel încât să se poată efectua lucrările de întreţinere, conservare şi restaurare a acestor monumente. Cetăţile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autorităţile judeţene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii. În cele din urmă, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a preluat de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO.