Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Izvorul Mureșului este așezată la poalele Hășmașului Mare, între Miercurea Ciuc și Gheorghieni.

Un drapel uriaș, măsurând 150 metri, a fost sfințit la hramul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvorul Mureșului, 15 august 2014

Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă în 1996, prin purtarea de grijă a arhiepiscopului Covasnei și Harghitei, Ioan Sălăjan, ctitorul și arhitectul sfântului locaș, în prezent mitropolit al Banatului (ales la 16 decembrie 2014). În 2000 a avut loc sfințirea bisericii de către patriarhul Teoctist (1986-2007).

Mănăstirea este așezată lângă șoseaua națională, trezind admirația și stârnind curiozitatea călătorului, care este surprins să vadă dintr-o dată, un zid masiv de piatră, care amintește de epoca medievală și o clopotniță înaltă, albă și frumoasă, se arată pe site-ul oficial al mănăstirii.

Biserica este construită în spiritul arhitecturii muntenești din timpul domniilor lui Matei Basarab (1632-1654) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

Catapeteasma bisericii

Sfântul locaș este pictat în întregime în tehnica frescă, în stil neobizantin, după Erminia picturii bizantine, de către pictorul Liviu Dumbravă din Gura Humorului. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de păr sălbatic. Decorația ei se înscrie între sculpturile epocii brâncovenești și este preluată după modelul iconostasului din paraclisul Mănăstirii Dealu. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate de maici în atelierele mănăstirii.

Sfânta Biserică adăpostește racla cu o părticică din Sfintele Moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae aduse de la Bari, Italia.

Clădirile, care alcătuiesc așezământul, sunt împodobite în interior cu fresce bogate prin tematică și culoare, se găsesc aici peste 2 000 mp de pictură. În realizarea picturilor s-au respectat regulile iconografiei bizantine. Programele iconografice au fost executate de echipa pictorului Marcel Codrescu.

Corpul de chilii al maicilor domină prin mărimea și forma arcelor în stil brâncovenesc, având și un paraclis de iarnă închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Tot parterul corpului de chilii este împodobit numai cu sfinți români, în ordine cronologică, începând de la martirii primelor secole creștine, primii ierarhi, cuvioși întemeietori de mănăstiri, mărturisitori, nevoitori, terminând cu sfinții care au trăit în zilele noastre (Sf. Ioan Iacob Hozevitul). În afara incintei mănăstirii se află două case pentru pelerini.

Mănăstirea nou zidită și fără să fie încărcată de istorie are totuși o contribuție duhovnicească și culturală deosebită pe aceste meleaguri. Este izvor de duhovnicie și ușurare pentru pelerinul trecător; pentru localnici este umbra istoriei care îi acoperă și îi marchează permanent, fiindu-le reazem că au fost și încă mai sunt în acest loc. Este balsamul care oblăduieșțe și leagă rănile românilor din această încercată zonă a țării, arată istoricul sfântului locaș, prezentat de sursa citată.

La început de mileniu, mănăstirea este o candelă aprinsă în inima Ardealului și are rolul de a ține strânsă legătura dintre viața monahală și poporul din care s-a născut.

„Oricum, omul propune și Dumnezeu hotărăște ce este folositor și întru zidire”, se arată în cuvântului de încheiere din istoricul mănăstirii prezentat pe site-ul oficial.

Mănăstirea este un așezământ de maici cu viață de obște. Primul hram al mănăstirii este cel sărbătorit la 15 august 1999, „Adormirea Maicii Domnului”, când s-a săvârșit prima Sfântă Liturghie în locașul nou ridicat, după trei ani de la așezarea pietrei de temelie. Al doilea hram este cel al paraclisului închinat Soborului Sfântului Ioan Botezătorul prăznuit pe 7 ianuarie.

Ioan Selejan, arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, la hramul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvorul Mureșului, 15 august 2013

Într-un interviu acordat postului Radio Trinitas, preluat de Agenția de știri Basilica, ctitorul Mănăstirii de la Izvorul Mureșului, arhiepiscopul Ioan Selejan (în prezent mitropolit), declara că Mănăstirea Izvorul Mureșului a fost gândită ca un loc de rugăciune pentru românii din județele Harghita și Covasna. Așezământul monahal a început să fie căutat, însă, de români de pretutindeni.

„Aici au fost credincioși din cele două județe și nu numai (sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului din anul 2011 — n.r.); au venit oameni din alte județe ale țării și chiar din străinătate, oameni care ne cunosc de ani de zile. Mănăstirea și-a păstrat prin cumințenia ei, prin slujbele pe care obștea de aici le săvârșește, viața în curățenie, în rugăciune. Oamenii caută locuri de rugăciune, de mângâiere, și acesta a fost și scopul construcției acestei mănăstiri, drept o oază de mângâiere pentru românii din cele două județe: Covasna și Harghita”, a spus arhiepiscopul Ioan Selejan.

Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei a fost înființată în 1994. Eparhia are o Catedrală episcopală cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, în municipiul Miercurea-Ciuc. În același an a fost ales întâistătătorul nou-înființatei Episcopii, în persoana arhimandritului Ioan Selejan.

Instalarea primului episcop al Covasnei și Harghitei, Ioan Selejean, a avut loc la 25 septembrie 1994, la Miercurea-Ciuc. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de patriarhul Teoctist și patriarhul Partenie al Alexandriei

În cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 18-19 iunie 2009, vlădica Ioan Selejan a fost ridicat la rangul de arhiepiscop, pentru activitatea ierarhică pilduitoare și slujire chiriarhală deosebită și îndelungată a Bisericii.

AGERPRES