Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că microhidrocentralele din Geoparcul din Ţara Haţegului au fost construite ilegal…

Graţiela Gavrilescu a declarat la Antena 3 că raportul întocmit în urma controalelor făcute de reprezentanţii ministerului arată că legea nu a fost respectată în condiţiile în care firma care trebuia să contruiască în zonă a primit un aviz doar pentru o microhidrocentrală, nu pentru trei, câte ar urma să fie amenajate aici.

Ministrul spune că verificările vor continua la Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara, dar şi la Administraţia Geoparcului.
Proiectul este vizat şi de procurorii DNA care, în urmă cu doar cîteva zile a percheziţionat  sediile celor doua institutii. Potrivit DNA, se efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2013 – 2015.  La sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, procurorii anticorupţie au solicitat acte referitoare la avizul dat de instituţie pentru construirea de microhidrocentrale pe Râul Alb, din Munţii Retezat, acolo unde a avut loc şi incidentul sângeros dintre activişti de mediu şi reprezentanţii firmei constructoare. Practic, aceste acte vor fi studiate în dosarul ce vizează acte de corupţie comise în perioada 2013-2015.

APM acţionat în instanţă

În acelaşi caz Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara s-a ales cu un nou proces, intentat de Federația Coaliția Natura 2000, pentru că a dat undă verde unui proiect privat hidroenergetic într-o arie naturală protejată din Munții Retezat. WWF- România și Federația Coaliția Natura 2000 România avertizează că Râul Alb, situat în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi în situl Natura 2000 Strei-Haţeg, este pe punctul de a fi distrus prin proiectul “Construire  şi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L.. Activiştii de mediu vorbesc despre un “cumul de avize flagrant ilegale, incluzând scoaterea ilegală de teren din circuitul silvic”. Federația Coaliția ONG Natura 2000 a solicitat în instanță anularea proiectului. Deasemenea, ONG-ul a trimis Ministerului Mediului o Petiție, cu peste 90.000 de semnături, prin care solicită stoparea lucrărilor, dar în ciuda acestor demersuri investitorul a demarat lucrările, după cum atrag atenţia activiştii de mediu. “Proiectul presupune construirea unui drum de la zero și această lucrare implică afectarea gravă a albiei minore şi chiar dinamitări de versant. Avem de a face cu un abuz, prin activitățile de defrișare pentru scoaterea definitivă/temporară a terenului din fond forestier, care au început de câteva zile prin marcarea copacilor care urmează să fie tăiați și prin activitatile de îndiguire, desfasurate pentru un interes privat, fără a avea justificare legală în sensul dat de O.G. 57/2007 Art. 27 alin. (1) ”Scoaterea definitiva sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, (…) se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.”

Administraţia Bazinală Mureş a emis două avize de gospodărire a apelor (12/06.02.2013 şi 63/17.04.2013), fără să ţină cont de avizul de mediu (nr. 10938/10.12.2012) la „Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020”, care interzice amplasarea microhidrocentralelor în siturile de interes comunitar care au fost propuse pentru protejare speciilor de peşti, vidră şi rac, precum este situl Strei-Haţeg”, declară reprezentanţii Federaţiei Coaliţia Natura 2000. Aceştia mai spun că, în cazul de faţă, se încalcă Directiva Cadru privind Apa, pentru că, în urma deteriorărilor hidromorfologice grave, starea ecologică a Râului Alb se poate estima că va scădea sub o stare ecologică bună. Potrivit surselor citate, în urma devierii râului prin aducţiune, lunca inundabilă de pe tronsonul din aval va înceta să existe.

Dispariţia unei suprafeţe considerabile de zonă inundabilă, deci de zonă umedă, extrem de valoroasă ecologic, pentru a plasa o hidrocentrală cu o putere instalată de doar 0.45 MW (tronsonul II), constituie o încălcare clară a principiului utilizării raţionale a zonelor umede de pe teritoriul statelor semnatare, prevăzut în Convenţia Ramsar. ”Proiectul nu a respectat prevederile legale privind consultarea publicului. În anul 2013, când s-a emis avizul Natura 2000, nu au fost postate pe site-ul A.P.M. Hunedoara nici anunţul privind decizia de încadrare, nici decizia de încadrare, nici studiul de evaluare adecvată. Mai mult decât atât, proiectul a fost avizat de către APM Hunedoara fără evaluarea impactului asupra mediului. Prin distrugerea unui văi cu valoare de unicat, prin efectul semnificativ asupra mai multor specii pentru care a fost declarat situl Natura 2000 incluzând specii de pesti, racul de ponoare sau vidra, se încalcă flagrant O.U.G. nr. 57/2007 şi Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor”, spun activiştii de mediu care se luptă în instanţă pentru salvarea zonei.
Îi acuză că au trunchiat legea

Pe de altă parte, Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Hunedoara i-a acuzat pe activiştii de mediu de la Federaţia Coaliţia Natura 2000, care au intentat acţiunea în instanţă, că au citat trunchiat articolul de lege pe care se bazează când formulează acuzaţiile. „Amplasamentul este situat în interiorul unei arii naturale protejate care are şi statut de parc – Geoparcul Dinozaurilor – şi de arie protejată Natura 2000, doar că este în zona de dezvoltare durabilă a activităţii umane. OUG 57/ 2007, art. 27 al.1, pe care ei o invocă vorbeşte despre <<Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă>>, iar ei au scos din context exact acest pasaj”, spunea Georgeta Barabaş. Pe de altă parte, directorul APM Hunedoara a mai arătat că judeţul Hunedoara nu este atât de sărac din punct de vedere al patrimoniului natural încât Râul Alb să fie singular şi mai există cel puţin 20 la fel de frumoase şi valoroase din punct de vedere hidro geomorfic. Oficialul nu neagă că apele Râului Alb ar putea avea de suferit de pe urma acestui proiect, dar spune că responsabilitatea este a celor de la Apele Române şi nu a celor de la Protecţia Mediului. „Există într-adevăr o problemă, pentru că nu există un control câtă apă este captată, dar acest aspect nu-l nu reglementăm noi, ci Apele Române”, atarge atenţia directorul APM Hunedoara. Şi nu ar fi pentru prima dată când avizul acestora aproape a distrus râuri sau lacuri. Avem exemplul Lacului Cinciş, despre care s-a scris în numeroase rânduri, dar şi, mai recent, o construcţie similară de pe Taia, de care vorbesc şi cei de la Federaţia Coaliţia Natura 2000.

[slideshow_deploy id=’13837′]