În top sunt Lacul Bâlea, situat la 2040 de metri altitudine în Munţii Făgăraş şi Lacul Bolboci, situat în Munţii Bucegi, construit din ordinul lui Ceauşescu

Fie că este vorba de intervenţia omului, fie că au fost creeate de mama natură, lacurile de pe teritoriul României sunt obiective care atrag în fiecare an zeci de mii de turişti dornici să evadeze din cotidian.

In top 10 al celor mai frumoase lacuri din România se află Lacul Bâlea, situat la 2040 de metri altitudine în Munţii Făgăraş, şi Lacul Bolboci, situat în Munţii Bucegi, construit din ordinul lui Ceauşescu.

1. Limanul Razim sau Razelm (în antichitate Halmyris, în evul mediu Iancina) – cel mai mare lac din România. Este o veritabilă mare interioară, de 415 kmp de tip lagună (fost golf al Marii Negre, blocat/barat de un cordon de nisip sau plajă, cu o singură ministrâmtoare prin care comunica cu marea, numita Gura Portiţei.

Este întinderea de apă cea mai vastă din complexul lagunar înconjurător de 731 km². Adâncimea maximă este de 2,80 metri.  Acest liman se află, ca poziţie geografică, în estul României, în regiunea istorică Dobrogea, în judeţul Tulcea. Apa lacului şi-a schimbat în timp salinitatea, lacul Razim devenind un lac de apă dulce, în principal datorită faptului că primeşte apă dulce din Dunăre prin bratul Sfântu Gheorghe şi prin canalele Dunavăţ şi Dranov.

2. Izvorul Muntelui-Bicaz- cea mai mare acumulare de pe râurile interioare. Lac de acumulare sau de baraj artificial, ce s-a format pe râul Bistriţa, la poalele Munţilor Ceahlău, cu o suprafata de 33 kmp. Direcţia sa generală este de la nord-vest spre sud-est, având frecvente zone de extindere laterală, cea mai importantă fiind cea de pe râul Bistricioara. Are un perimetru de 71 km şi un volum maxim de apă de 1.250 milioane mc. fiind totodată al doilea lac artificial din România, ca mărime şi al treilea ca înălţime.

3. Lacul Vidraru, cel mai adânc lac din România – Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri.

Realizată prin punerea în practică a unui concept modern, ce a permis captarea apelor dintr-un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 kmp, amenajarea Vidraru – formată din lacul cu acelaşi nume, barajul din beton în dublu arc, galeria de aducţiune, centrala subterană şi galeria de fugă – rezistă de o jumătate de secol, iar specialiştii spun că nici n-am avea motive reale de îngrijorare pe viitor. Barajul Vidraru, dat în folosinţă în anul 1966, este cel mai mare baraj în arc din România, iar la data inaugurării sale se clasa, cu cei peste 166 de metri înălţime, între primele cinci baraje în arc din Europa, ocupând locul 9 pe plan mondial. Deşi ierarhia s-a modificat, iar Barajul Vidraru a ajuns pe locul 27 între barajele de acest tip din lume, edificiul rămâne în continuare unul dintre cele mai sigure.

Istoria impresionantului edificiu s-a scris de-a lungul a peste 5 ani şi jumătate, timp în care s-au realizat volume astronomice de lucrări: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.77 milioane mc de roca, s-au turnat 930 de mii de mc de beton şi au fost montate peste 6.000 tone de echipamente electromecanice. Lucrarea a costat 1,47 miliarde lei la acea vreme, iar investiţia a fost amortizată în 28 de ani.

4. Oltina – cel mai mare liman fluviatil (lac format prin bararea cu aluviuni aduse de Dunăre a gurii de vărsare a unui râu mic) din ţară, situat tot în Dobrogea, dar pe latura dunareană a Constanţei, în apropiere de Ostrov şi de punctul de trecere cu bacul, spre Călăraşi, cu o suprafaţă de 22 kmp. Lacul Oltina este o zonă protejată. Zona a fost declarată Arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] şi include rezervaţia naturală omonimă.

5. Lacul Sfânta Ana, din Harghita, singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tuşnad. Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu (sau, după alte surse, Ciomadu), din masivul vulcanic Puciosu.  Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m şi o lăţime maximă de 460 m, o suprafaţă de 19,50 ha şi o adâncime maximă de 7 metri. Lacul Sfânta Ana este o rezervaţie complexă naturală, geologică, floristică şi faunistică, fiind legat de Băile Tuşnad prin poteci turistice.

6. Lacul fără fund sau Lacul Vulturilor. Face parte din complexul celor 52 de lacuri sărate, care se află în cunoscuta staţiune balneoclimaterică Ocna Sibiului. Este situat în Parcul Public al Oraşului Ocna Sibiului, în imediata apropiere a staţiei C.F.R., fiind cunoscut sub numele de „Lacul Lemnelor” sau „Lacul Francisc”.

Despre acest lac circulă prin Borşa tot felul de zvonuri. Unii spun că lacul nu ar avea fund şi ar avea legătură directă cu Marea Neagră. Localnicii vorbesc că la un moment dat s-ar fi aruncat în lac nişte lemne care au ieşit în mare, scrie realitatea.net.

Faima acestui lac s-a dus pentru altceva însă. Şi anume dacă îl priveşti de sus, de pe vârful Pietrosu Rodnei, poţi să îţi dai seama că are forma României. Până să ajungi la Iezer însă ai de parcurs un drum lung care măsoară aproape 10 km. Însă la final toţi turiştii constată că merită efortul.

7. Lacul Bolboci – Marea din Bucegi. Amenajarea Bolboci – Scropoasa este amplasata pe râul Ialomiţa, într-un peisaj montan feeric, la altitudinea de 1438 m, ceea ce îi confera titlul de barajul situat la cea mai înalta cotă din ţară.

Barajul Bolboci este amplasat pe râul Ialomiţa, în judeţul Dâmboviţa, la altitudinea de 1438 m, în amonte de Cheile Zănoagei.

Barajul Bolboci, cu înălţimea de 55 m, este un baraj construit din anrocamente, cu etanşare din beton la paramenul amonte. El realizează o acumulare de 18 milioane m³ pentru asigurarea, în orice condiţii, a alimentării cu apă potabilă a municipiul Târgovişte.

Barajul, la a cărui construcţie s-a muncit 29 de ani, a fost dat în folosinţă la data de 11.10.1988. El a fost proiectat de Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice SA. Piatra pentru construirea barajului provine din cariera de pe Podul cu Florile – muntele Zănoaga din Masivul Bucegi.

8. Bâlea Lac. Pe Transfăgărăşan, într-un peisaj de poveste, se poate urca, de la 1 iulie şi până la 1 septembrie, cu maşina până la Bâlea Lac. Drumul abrupt, tot numai curbe, are din loc în loc, pe partea dreaptă, locuri unde puteţi trage pe dreapta şi puteţi admira peisajul de o frumuseţe copleşitoare.

Vara, lacul Bâlea este locul ideal unde puteţi fugi de canicula marilor oraşe. Iar dacă alegeţi să petreceţi în zonă câteva zile, puteţi face drumeţii, alpinism, ciclism, parapantă, pescuit sau vânătoare sportivă. Iarna, aici sunt aşteptaţi iubitorii schiului extrem, helischi-ului, snowboarding-ului sau alpinismului.

9. Lacul Albastru, singurul din lume care îşi schimbă culoarea în funcţie de lumină.  Lacul Albastru s-a format prin prăbuşirea unei galerii miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara în anii 1919 – 1920. Datorită solubilizării compuşilor sulfuroşi, apa are culoarea verde-albăstrui, uneori cu reflexe de smarald.  Când mina este inundată, datorită sulfurilor, apa capătă o nuanţă puternică de verde care bate uşor spre albastru. Când mai multe persoane înoată în lac, acesta îşi schimbă culoarea într-un albastru puternic.

Aria naturală se află în partea central vestică a judeţului Maramureş şi cea nord-vestică a oraşului Baia Sprie, la o altitudine de 500 m. la poalele Munţilor Gutâi.

10. Lacul Tinovul Mohoş – adăposteşte relicte glaciare. Este o rezervaţie naturală care adăposteşte plante rare, unele unice în România.

Turiştii pot vizita Tinovul însoţiţi de ghid, care le oferă explicaţii în mai multe limbi, respectiv română, maghiară, engleză, germană sau chiar ebraică. Pentru ca oamenii să fie în siguranţă şi plantele rare să nu fie afectate, au fost amenajate poteci de vizitare din lemn, care străbat o parte din tinov şi oferă posibilitatea admirării micilor lacuri cu apă aproape neagră dar şi a spectaculoasei plante carnivore Roua Cerului sau a altor relicte glaciare, potrivit Agerpres.

Citeste mai mult: adev.ro/nq7uxn

[slideshow_deploy id=’13836′]