„53 % din necesarul de energie al Uniunii Europene este asigurat din import, iar schimbările geopolitice din ultimii ani, ambițiile crescute ale Rusiei, situația complexă și îngrijitoare din Ucraina au creat un context în care nu se mai poate amâna crearea unei politici energetice comune”, a declarat deputatul european Iuliu Winkler, vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) la Covasna, în cadrul celei de-a VIII-a sesiuni a Academiei Europene pentru Tineri Lideri Politici.

„Un aspect important al asigurării securității energetice este reducerea dependenței energetice a statelor membre. De exemplu în cazul țărilor baltice și a statelor din Europa de Est, aceasta înseamnă reducerea dependenței de Rusia. O politică energetică comună ar duce la reducerea prețului energiei nu numai pentru industrie, dar și pentru consumatorii casnici”, a afirmat Iuliu Winkler.

În opinia sa, o analiză a fezabilității uniunii energetice nu trebuie făcută doar în legătură cu industria, progresul tehnologic sau politicile din domeniul energiei, ci și în contextul mai larg al dezbaterii referitoare la viitorul UE. „Securitatea energetică este un element al securității naționale pentru fiecare stat membru. De aceea și când vorbim despre uniunea energetică apare în discuție suveranitatea națională la fel cum se întâmplă când vorbim despre integrarea în uniunea politică. Eu cred că dacă rolul și competențele Parlamentului European continuă să se extindă, atunci perspectiva uniunii politice nu conduce la diminuarea suveranității naționale, ci duce la exercitarea în comun în forul legislativ european a unei părți a suveranităților. Dacă Parlamentul European este forul conducător al UE, atunci acest for democratic și legitim compus din deputați aleși nemijlocit de către cetățeni va exercita suveranitatea în comun la Bruxelles”, a subliniat deputatul european.
El a mai arătat că în fața politicii energetice comune europene sunt numeroase provocări printre care a amintit asigurarea securității energetice, reducerea dependențelor, dar și regândirea colaborării cu partenerii din Orientul Apropiat și regiunea Mării Mediterane.

„România are un potențial substanțial din punct de vedere al poziției sale la Marea Neagră, Balcani și Europa Centrală și de Est, dar și din perspectiva resurselor sale interne de energie. Cred că în valorificarea acestui potențial tocmai voi, tinerii care participați astăzi la această conferință, veți avea un rol important”, a mai spus vicepreședintele INTA.

[slideshow_deploy id=’13837′]