Tot mai multe voci susţin că mai marii Bisericii Ortodoxe Române nu vorbesc despre o posibilă canonizare a Părintelui Arsenie Boca din cauza unei cutume.  Astfel, potrivit vechilor practici, între momentul canonizării şi momentul decesului celui considerat sfânt ar trebui să treacă cel puţin 100 de ani.

Aproape 75 de ani ar trebui să mai treacă până când va fi luată în discuţie de către Biserica Ortodoxă Română canonizarea lui Arsenie Boca, potrivit unor informaţii de ultimă oră vehiculate în spaţiul public dar neconfirmate (si nici infirmate) până acum official. Practic, ar fi vorba despre o cutumă a BOR conform căreia între momentul decesului persoanei considerate a fi sfinte şi momentul canonizării ar trebui să treacă cel puţin 100 de ani. Şi mai este o condiţie clară fixate de autoritatea bisericească printre criteriile de canonizare, respectiv “ne-stricăciunea trupului după moarte”. Altfel spus, Arsenie Boca ar trebui dezgropat pentru a fi atestat faptul că, după trecerea la cele veşnice, trupul lui nu s-a descompus.

Celelalte criterii stabilite de BOR sunt cu vârf şi îndesat îndeplinute, iar acestea fac referire la moartea martirică, mucenicia, adica suferinţa pentru Hristos, sfârşirea prin moarte pentru credinţă; mărturisirea neinfricată a dreptei credinţe în faţa oricărei ameninţări, indiferent daca aceasta atrăgea moartea sau exilul, închisoarea sau alte suplicii; viaţa sfântă, viaţa fără prihană, însoţită de faptele milei trupeşti şi ale milei sufleteşti. “Pentru viaţa trăită in acest chip, Dumnezeu preaslăveşte cu daruri sau puteri suprafireşti, cu darul facerii de minuni din această viaţă sau după moarte, savârşirea minunilor fiind socotită ca semn al sfinţeniei”, spun rerpezentanţii BOR.

Nimeni nu se îndoieşte că toate aceste din urmă condiţii sunt îndeplinite, dovadă şi afluxul fără precedent de credincioşi la mormântul lui Arsenie Boca, dar oare va decide, se va încumeta Biserica să-l deshumeze pe Arsenie Boca?! Iar fapta maramureşeanului care, în miez de noapte,a  săpat la mormântul celui supranumit de credincioşi “Sfântul Ardealului”, pentru a grăbi canonizarea lui – după cum declara chiar acesta – poate fi privită din noi perspective.

Mănăstirea Prislop a ajuns loc de pelerinaj pentru românii din toate colţurile ţării, ea identificându-se cu personalitatea părintelui Arsenie Boca. Oamenii vin pe tot parcursul anului la Prislop, pentru a se ruga, însă cei mai mulţi credincioşi ajung aici în 28  noiembrie, ziua de pomenire a părintelui Arsenie Boca, sau cu ocazia unor sărbători religioase. Un fenomen care a luat amploare mai ales în ultimii ani, iar acum acum vorbim despre zeci de mii de oameni pentru care ultima speranţă pare să fi rămas doar credinţa.

Arsenie Boca s-a născut în 1910, iar pentru convingerile sale a fost arestat, torturat de fosta Securitate şi apoi alungat de la mănăstire în timpul regimului comunist. Părintele Arsenie Boca a murit în 28 noiembrie 1989 şi până acum nu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, deşi anul trecut a fost depusă şi o petiţie în acest sens, semnată de mii de credincioşi.

[slideshow_deploy id=’13836′]