Tara noastra are bogatii incredibil de frumoase iar copiii nostri merita sa isi cunoasca cat mai bine locurile natale. Daca Valea Prahovei sau litoralul sunt destinatii deja comune pentru familii, nu mereu ne aventuram in zone mai indepartate sau mai putin cunoscute unde insa putem fi rasplatiti cu multe satisfactii.

O asemenea experienta demna de trait este Tara Hategului. Aceste plaiuri cu totul speciale atat ca peisaj cat si ca nivel energetic sunt cele de unde a pornit istoria poporului roman; o vizita la Sarmizegetusa Regia, adanc in creierul muntilor, la 41 km de soseaua principala te face sa calatoresti inapoi in timp si parca simti spiritul lui Decebal si ii vezi oastea in orice colt sau dupa orice copac secular. Apoi, Sarmizegetusa Ulpia Traiana este o alta experienta deosebita, fiind asezamantul realizat de romani aici pe plaiurile noastre.

Mânăstirea Prislop

Deşi este în Transilvania, Mănăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească. Cum de s-a întâmplat acest lucru?
Se spune că Domniţa Zamfira, fiica unui Domnitor al Ţării Româneşti, fiind foarte bolnavă, a venit la mănăstire. Aici a băut din apa unui izvor şi s-a însănătoşit. Drept mulţumire a reconstruit mănăstirea şi a rămas aici tot restul vieţii.
Mai târziu, cel care a adus renumele mănăstirii a fost sfantul parinte Arsenie Boca, a carui faima a atins toata tara si dincolo de ea datorita minunilor savarsite de acesta pentru oamenii veniti din toate colţurile ţării să îi ceară sfatul, să îi asculte poveţele si sa obtina de la Parinte vindecare si binecuvantare.

Numarul credinciosilor care viziteaza mormantul Parintelui este din ce in ce mai mare de la an la an. Daca ajungeti in zona si vreti sa vizitati manastirea, luati in calcul ca aceasta este inchisa pe seara, in schimb coada permanenta la mormantul parintelui este cu mult mai mica dupa orele 18:00.
Femeile si fetele tinere trebuie sa poarte fuste mai lungi pe care daca nu le au le pot procura de la intrarea in curtea manastirii. Timpul de rugaciune la mormant nu este foarte mult, mai ales daca randul de oameni este mare, asa cum este aproape mereu, asa incat este bine sa folositi timpul de stat la coada pentru rugaciune.

Este indicat sa respectati toate regulile locului, bine scoase in evidenta de pancardele raspandite la tot pasul. Nu sunt permise fotografiatul, filmatul, tinuta indecenta.
Datina spune ca la mormantul parintelui este bine sa vii cu un ghiveci de floare pe care maicutele manastirii il vor aseza in rand cu alte ghivece care sunt din belsug acolo, spre incantarea ochiului vizitatorilor, oferind o priveliste unica.

Geoparcul Dinozaurilor Hateg

Pentru turisti, Tara Hategului inseamna si Geoparcul dinozaurilor cu acelasi nume, o arie de protectie naturala de tip special, care a luat fiinta din anul 2000 si o data cu trecerea timpului a fost din ce in ce mai bine pus la punct, fiind teritoriu protejat UNESCO unde flora si fauna au niste caracteristici unice. Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului acoperă o suprafaţă de 102.392 ha şi cuprinde 11 localităţi. Fiecare dintre acestea vine cu specificul şi atuurile zonei: Haţegul cu rezervaţia de zimbri,

Clopotiva cu casele ţărăneşti tradiţionale, Sălaşul de Sus cu specificul culinar, Sarmizegetusa cu ruinele romane. Geoparcul beneficiază de un patrimoniu natural şi cultural unic în lume, foarte bogat şi divers. El asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici în lume.

Dinozaurii pitici din Hateg

In afara de atractia vizuala deosebita a naturii din Tara Hategului, a celor peste 180 specii de fluturi ce incanta privelistea, acest loc este unic in lume pentru descoperirea urmelor de dinozauri pitici.

În urma cercetărilor realizate în bazinul Haţegului au fost descoperite patru specii de dinozauri erbivori, patru specii de dinozauri carnivori, precum şi fragmente de oase atribuite unui crocodil, unei broaşte ţestoase şi altor vertebrate (peşti, amfibieni, mamifere). Una dintre cele mai importante descoperiri paleontologice din bazinul Haţeg a fost cea a resturilor unui pterozaur gigant, care a trăit acum circa 70 de milioane de ani şi care avea o anvergură de aproximativ 12 metri.
Vă vine a crede că acum 70 de milioane de ani Ţara Haţegului era parte dintr-o insulă tropicală din Oceanul Thetys unde trăiau dinozauri? Este adevărat că dinozauri erau pe atunci şi în alte părţi ale lumii. Neobişnuit este însă faptul că dinozaurii din Insula Haţegului erau pitici.
În acele vremuri Pământul era într-o continuă transformare tectonică. Uscatul începuse să se fragmenteze iar din continente se desprindeau insule, care, activate de mişcările tectonice, erau ca nişte plute călătoare pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul care, pe atunci, se afla pe unde este Marea Mediterană de astăzi.
Rupţi de continent, dinozaurii erau ca nişte naufragiaţi care au învăţat să supravieţuiască cu puţinul pe care îl aveau.
După ce Insula Haţegului s-a desprins din continent, animalele de aici au fost nevoite să se adapteze condiţiilor de viaţă dintr-un spaţiu mai restrâns, cu resurse de hrană mai puţine.

Şi aceasta a fost şi una dintre cauzele care au făcut ca dinozaurii să ajungă în timp să fie mult mai mici decât rudele lor care au rămas pe continent.
Acest fenomen este numit de specialişti: nanism insular. Şi se pare că nu este întâlnit în natură atât de rar pe cât am putea crede.Într-o situaţie asemănătoare s-au aflat şi mamuţii.

Daca vreti sa vedeti cuiburi cu oua de dinozauri, gasite inca din 1992 in zona comunei Testea, la o adancime de mai bine de 5 metri si foarte bine recuperate, conservate si prezentate, dati o fuga in comuna General Berthelot unde in curtea Centrului de Cultura si Arta veti gasi si un dinozaur in marime naturala, realizat de un cuplu de canadieni pasionati de dinozaurii unici din Tara Hategului.