Etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ solicită Academiei Române definirea corectă a termenului momârlan

dumitru galatanApreciatul etnolog petrilean dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ se declară nemulţumit de faptul că, deşi s-a adresat Academiei Române, în scris, încă din luna aprilie a acestui an, solicitând reconsiderarea definiţiei termenului de „momârlan” din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, nu a primit încă nici un răspuns de la acest for.

„La data de 20 aprilie 2015 am expediat domnului Preşedinte al Academiei Române următoarea scrisoare-petiţie (pe care o prezint ma jos), la care am anexat un bogat material etnografic privind comunitatea momârlanilor din Valea Jiului. Au trecut trei luni şi nu am primit nicio confirmare privind acest demers esenţial pentru înţelegerea corectă a termenului de momârlan”, explică dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ.

Iată ce i-a scris etnologul petrilean, în acest sens, preşedintelui Academiei Române:

galatan„Academia Română
Domnului preşedinte,
Academician Ionel Valentin Vlad
Stimate domnule preşedinte,
Cu îngăduinţa dumneavoastră, comunitatea MOMÂRLANILOR din Valea Jiului (oameni băştinaşi, de vatră) vă adresează rugămintea de a fi sprijiniţi în demersul lor pentru corectarea dicţionarelor, în sensul de a fi definit termenul de momârlan în înţelesul lui firesc, pentru că, în momentul de faţă, acest termen are un sens negativ şi complet eronat.
Concret:
– În Valea Jiului, numită de către etnologi şi „Ţinutul momârlanilor”, trăieşte o comunitate reprezentativă, înglobând toţi locuitorii de vatră ai satelor, crescători de animale, „urmaşi ai dacilor” şi mai ales ai dacilor liberi, aşa cum le place acestora să se autodefinească. Această comunitate are bogate tradiţii şi obiceiuri, unele milenare, pe care, în bună parte, le-am descris în cele 14 cărţi cu caracter etnografic apărute până acum.
– Până în momentul de faţă, nici un dicţionar nu aminteşte de existenţa acestei comunităţi iar definiţia dată termenului de momârlan este de-a dreptul jignitoare pentru comunitate.
– După ample documentări, am finalizat un material etnografic privind originea, evoluţia, răspândirea şi semnificaţiile în timp ale acestui termen, pe care l-am inclus în volumul „Petrila dincolo de legende şi povestiri” (ed. MJM Craiova, 2013) la capitolul VII, pag. 111, intitulat „De la daci la jieni, barabe şi momârlani”, material pe care îl anexez prezentei cereri.
Cu îngăduinţa dumneavoastră, vă adresez rugămintea de a vă opri puţin asupra acestui material, pentru a vă convinge că cererea comunităţii momârlanilor din Valea Jiului, de a redefini acest termen în dicţionare, este pe deplin justificată şi pentru a face o separare totală între termenul de mârlan de cel de momârlan.
Termenul de momârlan este continuatorul celui de jian, el utilizându-se în prezent aproape în exclusivitate pentru locuitorii băştinaşi ai satelor din Valea Jiului care se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor, în special a ovinelor.
În esenţă, momârlanii doresc recunoaşterea acestei comunităţi şi atribuirea unei definiţii reale.
Cu deosebită stimă, consideraţie şi cu mulţumirile de rigoare,
dr. Dumitru Gălăţan,
monograful unei lumi fascinante: momârlanii
Petrila,
la 20.04.2015”

[slideshow_deploy id=’17452′]