Lipsa investiţiilor din minerit se resimte din plin. Complexul Energetic Hunedoara ar fi putut să câştige de pe urma acestei perioade de secetă, când este nevoie de energie electrică produsă de termocentrale, dar, din păcate, CEH nu face faţă.

Potrivit informaţiilor Transelectrica, producţia de energie pe bază de cărbune est pe primul loc. Cărbunele deţinea în această dimineaţă o pondere de 39,04% din piaţa totală de energie, urmată de energia hidro – cu 23, 98% şi cea nucleară cu 17,66%. Pe următoarele locuri sunt hidrocarburile, energia foto, eoliană şi cea pe bază de biomasă. În plus,  România are cerere de energie inclusiv din Ungaria și Serbia, aşa că ar avea unde să-şi vândă producţia internă. Dar, din păcate, doar o mică parte din cei aproximativ 2800 MW produși pe cărbune sunt produşi de CEH, respectiv 176 MW, potrivit unor surse.

De vină este producţia extrem de mică de huilă, care nu poate asigura nici măcar necesarul celor două termocentrale incluse în CEH, adică Mintia şi Paroşeni, iar aici se vede din plin lipsa investiţiilor din ultimii ani. Ultimele informaţii arătau că minele viabile abia mai extrag 4000 de tone pe zi, cam cât scotea un singur abataj în vremurile de aur ale mineritului. Minerii lucrează, însă, cu utilaje extrem de învechite, iar retehnologizarea promisă a rămas la stadiul de intenţie.

[slideshow_deploy id=’13837′]