Deciziile politice sau administrative devin istorie/ CEH – pe cale să fie condusă prin sentinţe judecătoreşti!
Sunt peste 100 de procese şi citaţii pe numele Complexului Energetic Hunedoara care a ajuns dator vândut la furnizorii de materiale sau servicii. Zilnic, spun surse bine informate, în mapa directorului general sunt 8 – 10 somaţii de plată care, nerezolvate, se transformă în cele din urmă tot în acţiuni în instanţă. Şi sindicatele au pus, în cele din urmă, ochii pe instanţele judecătoreşti şi cheamă compania la bară.
La oraa ctuală, datoria CEH către creditori depăşeşte 140 de milioane de lei, bani pe care compania energetică nu îi are, aşa că firmele se îndreaptă către instanţa de judecată pentru a-şi încasa facturile. Mai grav este că mai multe societăţi s-au unit şi au cerut în instanţă insolvenţa societăţii, iar entitatea energetică, fără sprijin politic şi financiar, nu are nicio şansă reală de salvare.
Paradoxal, după ce luni de zile au stat la masa negocierilor şi au semnat în cele din urmă cu acord de prelungire a vechiului Contract Colectiv de Muncă cu unele modificări, sindicaliştii de la Muntele au ajuns să se adreseze tot instanţei de judecată. Aceştia reclamă faptul că administraţia CEH a introdus, pentru prima dată, salarizarea în acord pe partea de energie. “Codul muncii nu mai prevede forma de salarizare, deci acordul este ilegal. Dar administraţia a ales să penalizeze salariaţii pentru neîndeplinirea criterilor de performanţă din contractul de mandat. Avem 45 de acţiuni individuale în instanţă pentru prima de vacantă (n.r. care nu a fost acordată) şi ne aşteptăm să depăşim 1.000 de acţiuni pentru acord. Sunt abuzuri fără precedent”, declară Cristian Iştoc, liderul Departamentului Energetic şi vicepreşedinte al Sindicatului Muntele, care spune că vor exista plângeri penale şi pentru directori din cadrul CEH.
De precizat că în instanţă mai este o serie de acţiuni ale angajaţilor pentru acordarea grupei de muncă, ceea e pune, de asemenea, presiune fiannciară pe compania energetică huendoreană. Deşi salarizarea în acord a fost instrodusă odată cu intrarea în vigoare a actului adiţional la CCM, procesele vin doar acum pentru că, precizează Cristian Iştoc, “avem nevoie de dovezi. Trebuie să dovedim prejudiciul”.
[slideshow_deploy id=’17450′]