După cetatea dacică de la Costeşti, şi cea de la Blidaru a fost ţinta căutătorilor de comori, care au săpat cel puţin 12 gropi în incinta sitului arheologic aflat în patrimoniul UNESCO.

Poliţiştii au declanşat imediat cercetările şi vor să dea de urma celor care au vandalizat cetatea dacică Blidaru, posibil aceleaşi persoane ca şi în cazul cetăţii de la Costeşti.

„La faţa locului s-au deplasat poliţiştii de la Compartimentul pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, pentru a efectua cercetările. Din primele informaţii pe care le avem, s-a stabilit că modul de operare este acelaşi ca în cazul cetăţii Costeşti”, a informat Laura Bradu, de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara.

Cetatea Blidaru (altitudine 705 m) este cea mai impozantă lucrare de acest gen din zonă. Construcţia a fost ridicată în două etape. În prima fază a fost înaălţată incinta dinspre est, de forma unui patrulater neregulat. La colţuri au fost construite patru turnuri patrulatere. Intrarea în cetate se făcea prin turnul 1, din colţul sud-vestic. Este o poartă  „à chicane” – odată dărâmată poarta de lemn, inamicul intrat în turn se izbea de peretele din spate al construcţiei şi era nevoit să cotească spre dreapta, spre o nouă  poartă, care dădea în cetate. Tot în această fază a fost ridicat, pe versantul de sud-vest al înălţimii, un turn izolat, pătrat, iar la jumătatea sudică a platoului din interiorul cetăţii, un turn – locuinţă. În câteva blocuri din prima asiză se observă litera „C” incizată, probabil un semn de constructor. Construcţia se datează după domnia lui Burebista.

În faza a II-a a fost construită cetatea II, mai mare, alipită primei incinte. Totodată, turnul izolat a fost legat prin ziduri ce porneau spre nord şi est. O a doua poartă de intrare se afla pe latura estică şi era flancată în interior de două scurte ziduri. Pe laturile de nord-vest şi de sud-vest ale cetăţii, de pe faţa internă a zidului de incintă, pornesc alte ziduri perpendiculare pe el, ce întâlnesc în spate un zid care le uneşte, formând astfel încăperi patrulatere, cu dimensiuni inegale. Aceste ziduri sunt ridicate din piatră locală – plăci de micaşist sumar fasonat – alternând cu blocuri de calcar, apareiajul zidului amintind oarecum de tabla de şah. Încăperile cuprinse între ziduri aveau la bază un spaţiu de depozitare a proviziilor, ele constituiau adevărate “cazemate”, prevăzute în partea superioară cu platforme pe care puteau fi instalate, probabil, maşini de război. Înălţimea estimată a zidului în acest sector era de 5 – 6 m. În interiorul cetăţii au fost descoperite resturile unor barăci de lemn, adăpostul garnizoanei de aici.

În afara zidului cetăţii se află o cisternă construită cu mortar, în tehnica romană. Datarea fazei a doua de construcţie este târzie, foarte probabil anterioară celei de-a doua confruntări cu romanii.

Cetatea de la Blidaru se remarcă şi prin faptul că în jurul ei se află cea mai densă reţea de turnuri de apărare, care alături de pantele abrupte ale dealului şi de fortificaţia din vârf creşteau dificultăţile pentru orice inamic.

[slideshow_deploy id=’13837′]