Cele două termocentrale incluse Complexul Energetic Hunedoara, abia pot funcţiona din cauză că au prea puţin cărbune, dar noul director general al CEH, Emil Floruţ, se gândeşte să producă cocs pe care să-l vândă industriei metalurgice. Este unul dintre punctele cuprinse în programul de reorganizare al companiei energetice, discutat, în linii mari, la întâlnirea cu primarii din Valea Jiului.

Potrivit definiţiei seci, cocsul este un produs solid obținut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte și întrebuințat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică sau chiar în gospodărie. Valea Jiului livra cu ani în urmă cocs pentru combinatele siderurgice de la Călan şi Hunedoara, într-o perioadă în care în minerit lucrau zeci de mii de oameni, iar producţia era pe măsură. Acum, CEH mai are în total vreo 6000 de angajaţi şi asta cu tot cu enereticienii de la Termocentralele Mintia şi Paroşeni, iar producţia de huilă este tot mai mică. Asta nu îl împiedică, însă, pe “generalul” Emil Floruţ care a spus franc, la întâlnirea pe care a avut-o cu primarii din Valea Jiului şi în care a expus în linii generale programul de reorganizare pe care ar vrea să îl aplice pentru a menţine compania energetică în viaţă. “Noi i-am spus că îl susţinem din toate punctele de vedere, dacă are o strategie clară concretă, pe care să ne-o prezinte. Luni ne vom întâlni din nou şi vom discuta. Domnul director vrea să facă mai multe, din câte ne-a spus, totul este să aibă cu ce. Pentru cocs este nevoie de cărbune curat, nu cu 60% steril, pe care sa-l treci prin preparaţie”, a explicat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, care vine chiar din domeniul minier. Acesta a explicat că huila din Valea Jiului este cocsificabilă, mai ales cea de la Paroşeni, Uricani şi Lupeni, Ghinionul, spunem noi, este că Paroşeniul  şi Uricaniul aa ieşit de sub “aripa” CEH, fiind declarate neviabile şi introduce de Executiv pe program de închidere. Aşa că ar mai rămâne Lupeniul sau posibilitatea ca altcineva să redeschidă minele noastre după ce statul roman a decis să pună lacăt pe industria extractivă şi să înierbeze fostele platforme miniere. Sau, aşa cum visează directorul Emil Floruţ, să aducă  din altă parte cărbune, de prin Australia de exemplu, asta în cazul în care se vor găsi fondurile necesare.

Şi dacă fabricăm cocs, cui îl vindem?!

Să nu uităm că entitatea energetică este parte în vreo 150 de procese intentate de creditorii cae nu şi-au recuperate banii, iar nu puţini sunt care cer chiar insolvenţa companiei. Şi ar mai trebui găsită şi piaţă de desfacere pentru cocsul de Valea Jiului. Combinatul de la Călan e de mult istorie, iar cel de la Hunedoara şi-a restrâns foarte mult activitatea după privatizare. În 1990, la Combinatul de la Hunedoara lucrau 20.000 de oameni, era cu adevărat o uzină. A urmat un lung proces de restructurare, care a dus la concedierea a mii de persoane de la combinat. În 2003, când Combinatul a fost preluat de grupul Mittal Steel, mai erau doar 5.300 de angajaţi. Acum mai sunt  700. Primarul Ile crede însă că, până la urmă, dacă s-ar reuşi producerea de cocs, folosit la fabricarea fontei, s-ar putea găsi şi clienţi, dar totul depinde de costurile de producţie, adică exact capitolul la care suferă şi acum huila de Valea Jiului, care este scumpă din cauza tehnologiilor învechite cu care lucrează minerii.

“Directorul – 30 de zile”

Care este părerea directă a directorului CEH, Emil Floruţ, greu de spus, pentru că acesta şi-a primit deja supranumele de “directorul – 30 de zile”. De atâta are nevoie pentru a putea discuta cu jurnaliştii care l-au abordat pe diverse căi, pentru că, spune el – prin intermediari, nu direct! – ar vrea să vorbească despre fapte concrete. Ar mai trebui spus că pe surse a venit şi informaţia că, pentru efortul depus pentru creionarea unui plan de reorganizare a CEH, atât de secret încât nici cu sindicatele nu  fost discutat, Floruţ ar avea nevoie de un salariu mai mare. Practic, ar vrea să renunţe la adjunctul său, social – democratul Aurel Niculescu – care oricum ba e, ba nu e director general adjunct – însă banii pe care-i încasează Niculescu, spun sursele noastre, să se adauge la cei 23.400 lei aferenţi funcţiei de director general.

[slideshow_deploy id=’19657′]

Foto :cronicavj.ro