Nici măcar specialiştii nu cred în şansele reale de salvare a CEH
Complexul Energetic Hunedoara este înglodat în datorii cărora nu le mai face faţă. Nu există, practic, furnizor care să nu aibă bani de recuperat, iar procesele în instanţă curg, unii creditori solicitând chiar şi insolvenţa companiei. Datorii considerabile sunt şi la bugetele de stat, iar ANAF a pus sechestru pe bunurile CEH.
Despre situaţia extrem de gravă de la CEH a vorbit şi Filip Cârlea, director al Centrului pentru Promovarea Energiilor Regenerabile și Eficiență Energetică, într-un interviu acordat agenţiei Agerpres. Acesta nu crede în şansele reale de redresare ale Complexului Energetic Hunedoara, decât dacă s-ar tăia în carne vie. “Sistăm la diminuarea capacităților care valorifică huila pentru producerea de energie, din bazinul Jiului, în speță de la Paroșeni și Mintia-Deva. De altfel, Complexul Energetic Hunedoara se află aproape de starea de insolvență, iar posibilitatea ieșirii din insolvență este minimă, decât eventual prin implementarea unui program sever de restructurare și reorganizare administrativă, care se află în pregătire. În cazul în care nu se adoptă un plan de restructurare, altfel, în cele din urmă, va trebui închis, ceea ce ar avea consecințe dintre cele mai grave. (…)În structura organizatorică în care funcționează în prezent, nu cred că poate fi salvat. Datoriile acumulate, inclusiv prin neplata certificatelor de emisii, sunt mari, iar nevoia de investiții pentru reabilitate, retehnologizare este la fel de mare, aș putea aprecia că depășește miliardul de dolari. Este nevoie de investiții majore pentru modernizarea minelor de exploatare la mare adâncime. Rentabilizarea acestui proces de extragere a cărbunelui, având în vedere condițiile de exploatare și dispunere a minereului de cărbune în subsolul din Bazinul Jiului, presupune costuri foarte mari. Probabil că decizia de a închide parte din aceste mine este una obiectivă pentru că nu s-a procedat la timp și sitematic pentru menținerea în funcțiune în condiții economice rentabile. Ar mai fi nevoie de retehnologizarea, în mare parte, a echipamentelor de la cele două centrale, Paroșeni și Mintia-Deva. Trebuie avut în vedere că recuperarea investiției, de către oricare investitor implicat, are durata destul de mare, ceea ce nu o face atractivă. Costurile pot fi atât de mari, încât ar fi mai rentabil să construiască în regim ‘green field’”, a declarat pentru Agerpres Filip Cârlea.
[slideshow_deploy id=’22083′]