Un cumul ngativ de factori a distrus ultimul peisaj Forestier Intact din Europa, care se afla  la noi. „Corupţia şi lăcomia au învins!”, spun reprezentanţii Agent Green, cei care în ultimii ani s-au luptat cu statul, însă sistemul i-a înfrânt.

Exploatarile forestiere din ultimii ani din muntii Retezat, Godeanu, Tarcu si Vîlcan au condus la disparitia ultimului Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de clima temperată a Europei. Activiştii de mediu au protestat, au realizat si publicat studii stiinţifice, au investigat şi apoi au expus abuzurile asupra PFI şi asta înca din anul 2009, dar totul pare acum în zadar. “Am protestat la şantierul DN 66A şi la minister, ne-am judecat în instanţa pentru a opri asfaltarea Retezatului, am atras atenţia că se exploatează pădurile în Râu-Şes, la Câmpuşel şi în Domogled. Dar este prea târziu. Corupţia şi lăcomia au învins. Cel mai vast templu al naturii din Europa a fost pierdut“ a declarat Gabriel Păun, Preşedinte Agent Green.

Agent Green susţine că pădurea se taie fie şi din zone protejate, pentru că există întotdeauna un cumpărător căruia nu-i pasă e daunele iremediabile adise. „Firma Holzindustrie Schweighofer a cumpărat lemn exploatat de firme terţe în zona Râu-Şes şi Câmpuşel. La Câmpuşel, firma austriacă chiar deţine teritorii din PFI care i-au fost vândute ilegal de composesoratul Câmpu lui Neag. Pădurea care este un amestec natural de fag şi conifere este certificată FSC şi a fost exploatată sistematic începând cu anul 2006 imediat după după achiziţie”, spun activiştii de mediu. O altă zona din PFI unde s-au pierdut teritorii semnificative, potrivit Agent Green, este cea a munţilor Godeanu (Parcul Naţional Domogled) unde, susţin sursele citate, firma gorjeană Succes a exploatat sistematic masă lemnoasă în ultimii ani. „Cel puţin 78.601 m3 de lemn au părăsit parcul în 2013-2014. O parte a fost extrasă şi prelucrată direct de Succes iar alţi 53.525 m3 au fost extraşi de companiile Trans Fag, Fag Internaţional, Alindo Impex, Mirona Forest şi Trans Exfor care vând masă lemnoasă tot companiei Succes care prelucrează lemnul la Gureni, judeţul Gorj. De aici cheresteaua trece pe la o fabrică din judeţul Argeş pentru uscare şi pleacă mai departe către China”, arată militanţii ecologişti.

Studiu ignorat de Guvern

PFI Retezat a fost descoperit de cercetători în 2006 şi confirmat de un nou studiu ştiinţific realizat de ICAS pentru Ministerul Mediului în anul 2007. Guvernul României a ignorant acest studiu care a inclus şi un set de recomandări pentru protejarea prin lege a acestui tezaur naţional şi European. PFI a fost confirmat şi de studiul publicat de Agent Green în “Ocrotirea Naturii”, revista Academiei Române în mai 2011.

“Conform criteriilor ştiinţifice, un PFI măsoară cel puţin 50.000 ha de sălbăticie şi are lăţimea de cel puţin 10 km. În zona de climă temperate a Europei nu mai există niciunul. PFI Retezat măsură 101.000 hectare anul 2006. De atunci el a fost sistematic ciopârtit. Nu înseamnă că Retezatul este complet distrus. Înseamnă că mai păstrează încă zone naturale valoroase, chiar şi păduri virgine, dar că acestea nu mai au continuitate fiind întrerupte de exploatări forestiere şi construcţii de infrastructură”, a adăugat Păun.

Studiile Agent Green arată că, deşi PFI a fost pierdut, mai există încă în România în total 218.000 hectare de păduri virgine. Cele mai mari abia dacă depăşesc cu puţin suprafaţă de 5000 de hectare şi se află în munţii Semenic, Godeanu şi Vâlcan. Doar aproximativ 20% sunt bine protejate prin lege, în timp ce 80% sunt în pericol de dispariţie şia sta din cauză că exploatările forestiere sunt mult mai agresive.

Pentrua  proteja ce se mai poate, dar şi pentru a-i pedepsi pe vinovaţi, Agent Green  cere Guvernului României tragerea la răspundere a funcţionarilor publici care se fac vinovaţi de dispariţia PFI, protejarea prin lege, cel târziu până la sfârşitul anului 2016, a tuturor pădurilor virgine conform prevederilor din noul cod silvic, adoptarea unui moratoriu în anul 2015 prin care să interzică exploatările forestiere în toate pădurile virgine aşa cum au fost ele identificate în anul 2005 prin studiul Veen Ecology, iar moratoriul să rămână în vigoare până la respectarea prevederilor noului cod silvic cu privire la pădurile virgine

[slideshow_deploy id=’24093′]