Drumul de centură al oraşului Petrila este mai interesant, în ochii autorităţile locale,decât clădirile istorice de pe platforma  fostei unităţi extractive.

Singura speranţă rămâne acum Ministerul Culturii, care mai poate să salveze zestrea istorică a Minei Petrila, pentru că autorităţile locale au fost de acord să renunţe la clădiri pentru şoseaua de centură şi un pod de peste Jiu. O decizie care vine mănuşă celor din conducerea Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului, care au clădirile în administrare şi care niciun moment nu au fost de acord cu salvarea lor, susţinând implementarea programului iniţial de demolare. La politica renunţării s-a raliat imediat şi Ministerul Energiei. „Încă nu am primit avizul de la Ministerul Culturii. Ministerul Energiei a transmis punctul său de vedere care, practic, susţine punctul de vedere al societăţii noastreb şi al comunităţii locale, care renunţă la aceste clădiri în favoarea consolidării drumului de centură şi al podului de peste Jiu”, a declarat directorul Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului, Aurel Anghel. Un drum despre care localnicii spun că duce pe islaz sau în cimitir şi este prea puţin spre deloc folosit, însă din câte se vede poate fi utilizat lejer ca monedă de schimb.

Reamintim că, urmare a unui demers pornit de o parte a aleşilor locali, dar şi ca urmare a demersurilor făcute de organizaţii non – guvernamentale care vor să salveze zestrea istorică a celei mai vechie xploatări miniere din Valea Jiului, o comisie din partea Direcţiei Judeţene de Cultură a efectuat o expertiză de specialitate asupra clădirilor istorice de pe platforma Exploatării Miniere Petrila. În total, Comisia Centrală de pe lângă Ministerul Culturii a decis că un număr de șapte clădiri ce aparțin minei Petrila sunt monumente istorice, iar acestea ar fi Puțul Centru, preparația veche, puțul cu schip, atelierul mecanic, compresoarele vechi și termocentrala veche. Deocamdată imobilele cu valoare istorică au scăpat de la demolare până când Ministerul Culturii se va pronunţa în acest sens.

Demolări întrziate

Demersurile pentru salvarea clădirilor pun, însă, în încurcătură lucrările de închidere şi ecologizare efectuate la suprafaţă care, spune Aurel Anghel, sunt în întârziere cam cu două luni. “Sperăm să reuşim să recuperăm cele două luni de întârziere pe parcursul anului viitor”, a mai spus directorul SNIMVJ, referindu-se la faptul că termenul de finalizare a proiectului este 2016. În schimb, până la finele acestui an abatajele celei mai vechi mine de cărbune din Valea Jiului trebuie dezechipate, iar utilajele aduse la spurafaţă, însă Anghel spune că aici nu sunt probleme.

[slideshow_deploy id=’22083′]