Chiar dacă judeţul Hunedoara nu se află în calea marilor migraţii din Orient, orice evoluţie ulterioară a fenomenului nu trebuie să surprindă nepregătită administraţia judeţeană.Este una dintre concluziile desprinse în urma participării unei delegaţii a Consiliului Judeţean Hunedoara la Adunarea Generală şi Biroul de Toamnă al „Assembly of European Regions” (Adunării Regiunilor Europei – ARE), care a avut loc la Bruxelles.

 Potrivit lui Dorin Oliviu Gligor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, care a făcut parte din delegaţia ce s-a deplasat la Bruxelles, una din concluziile lucrărilor ţine de evaluarea corectă a fenomenului migraţiei. „Trebuie văzut dacă migraţia este o oportunitate pentru creştere economică sau se limitează pentru regiunile primitoare doar la acţiuni umanitare. Pe urmă este nevoie de emiterea de regulamente şi reguli care să fie respectate de migranţi. La lucrări, s-a convenit că, pe baza unor modele de integrare cum sunt cele belgian, francez, sau austriac, se poate construi un sistem de integrare potrivit cu situaţia creată de migraţia actuală. La Hunedoara, nu e momentul acum să intrăm în alertă maximă. Trebuie însă să conştientizăm că fenomenul migraţiei poate atinge la un moment dat şi zona noastră. Iar ca să-l gestionăm cum trebuie, dacă va fi cazul,  este recomandat să ne însuşim din timp, la nivelul administraţiei judeţene, un modus operandi pe acest subiect”, a declarat Dorin Oliviu Gligor, vicepreşedintele CJ Hunedoara la finalul lucrărilor.

O delegaţie a Consiliului Judeţean Hunedoara, compusă din vicepreşedintele Dorin Oliviu Gligor şi şeful Serviciului Relaţii Externe, Dan Eugen Crișan, a participat în perioada 1-2 decembrie 2015 la Adunarea Generală şi Biroul de Toamnă al „Assembly of European Regions” (Adunării Regiunilor Europei – ARE), care a avut loc la Bruxelles. Unul din punctele importante de pe agenda lucrărilor a vizat problema refugiaţilor cu care se confruntă multe din regiunile Europei, au precizat participanţii la Adunarea Regiunilor Europei. În cadrul luărilor de cuvânt, s-au remarcat mesajele transmise de reprezentanţii unor regiuni din Turcia care s-au confruntat acut cu valurile succesive de migranţi (actualmente sunt circa 3 milioane de migranţi în Turcia din care 2,5 milioane de sirieni şi irakieni). Guvernatorul Provinciei turce EDIRNE, Dursun Ali Şahin, a arătat ce eforturi se fac pentru a opri trecerea ilegală a migranţilor spre Europa prin graniţa Turciei cu Bulgaria. Sursa citată a precizat că una din strategiile aplicate, din păcate fără prea mult succes,  vizează convingerea migranţilor să se întoarcă în ţările lor. „Este greu în măsura în care lipsa locurilor de muncă şi starea de nesiguranţă generată de război îi determină pe migranţi să caute alte teritorii de supravieţuire, iar Germania reprezintă pentru ei o ţară a bunăstării şi fericirii”, a explicat Dursun Ali Şahin. O atitudine critică faţă de fenomen a avut şi reprezentanta regiunii Csongrad, din Ungaria, Anna Magyar,  care a relatat modul în care migranţii au forţat intrarea dinspre Serbia, punând populaţia maghiară într-o situaţie de nesiguranţă.  „Din cei 400 de mii de migranţi care au pătruns pe teritoriul maghiar, 250 de mii au refuzat să fie înregistraţi”, a declarat reprezentanta regiunii Csongrad. Spre deosebire de regiunile confruntate masiv cu fenomenul migraţiei, reprezentaţii unor zone din Suedia sau Austria au avut un mesaj de altă natură, arătând că regiunile din care fac parte sunt pregătite să primească migranţi şi să folosească forţa lor de muncă.

Din Adunarea Regiunilor Europei – ARE fac parte 31 de judeţe din România.

[slideshow_deploy id=’13837′]