Un biolog clujean a lansat în mediul virtual o petiţie pentru salvarea Defileului Jiului, care a fost semnată deja de  peste 1.500 de oameni.

Intitulată “Fără hidrocentrale în parcurile naţionale! Salvează Defileul Jiului!”, petiţia are caţintă  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. “În conformitate cu Directiva 2008/99/CE și OUG 57/2007, rog să vă sesizați privind anchetarea infracțiunilor comise în Defileul Jiului. Jiul a rămas ultimul râu mare de munte din țară care nu este distrus de barajele și aducțiunile amenajărilor hidroenergetice din portofoliul Hidroelectrica. Proiectul celor două hidrocentrale ce urmează a fi construite, Dumitra și Bumbești, vine total în contradicție cu legislația națională de mediu precum și Directiva Habitate și Directiva Cadru privind Apa. Impactul cumulativ al acestor amenajări ar constitui un ecocid. Prin urmare, vă solicit următoarele: 1.  Verificarea corectitudinii aplicării prevederilor art. 28 alin. (1) din OUG 57/2007 (prin care se interzice poluarea sau distrugerea habitatelor); 2.  Investigarea abuzului în serviciu comis de Remus Adrian Borza, administrator judiciar al Hidroelectica S.A. Societatea civilă este preocupată de creșterea numărului de infracțiuni împotriva mediului și de efectele acestora. Astfel de infracțiuni reprezintă o amenințare și necesită prin urmare un răspuns adecvat”, menţionează autorul petiţiei, Călin Dejeu – Asociația Efectul Fluture.

Călin Dejeu este de profesie biolog şi a decis să tragă un semnal de alarmă cu privire la viitorul sumbru al Defileului Jiului, ca urmare a lucrărilor hidrotehnice care se derulează în zonă. Cele două hidrocentrale de pe Râul Jiu vor seca albia şi vor ucide ecostistemul, susţine, cu cifre şi date Dejeu.  “Parcurile naționale reprezintă principalul cadru de conservare a patrimoniului natural al unei țări și, în contextul distrugerii lor, se anulează dreptul constituțional la un mediu înconjurător echilibrat ecologic.Cu toate acestea, Hidroelectrica S.A., societate comercială cu capital de stat aflată în insolvență, continuă să investească 77 milioane de euro în amenajarea hidroenergetică a râului Jiu. Obiectul de investiții “Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești” presupune devierea în tunel de aducțiune a ultimului râu mare de munte din Carpații Românești care mai curge liber (și degradarea ca într-un joc de domino a ecosistemelor adiacente) alături de distrugerea a 58 de hectare, încălcând astfel dreptul constituțional al cetățenilor la un mediu înconjurător echilibrat ecologic.
Defileul Jiului este și sit Natura 2000, parte a rețelei europene de arii naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. Activitățile care pot genera poluare sau deteriorarea habitatelor precum și perturbarea speciilor sunt strict interzise în baza OUG 57/2007. De asemenea, conform Ordonanței, “În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, activităţi ce vor fi reglementate prin planul de management.” Hidrocentralele sub nici o formă nu pot fi încadrate ca reprezentând activități tradiționale.
Defileul Jiului păstreză încă păduri virgine, dispărute în restul Europei, cu o diversitatea și abundență biologică specifică. De asemenea, este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migație a păsărilor. În Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române și comunitare.
Știm că astfel de argumente ecologice nu rezonează cu interesele administratorului juridic al Hidroelectrica S.A., domnul Remus Adrian Borza, însă știm și de condamnarea definitivă la un an închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Nu suntem de acord ca astfel de persoane să aibă puterea decizională asupra mediului înconjurător, mediu care aparține comunității, nu intereselor unei companii.
Experiența a demonstrat că actualele sisteme de sanc­ționare nu au fost suficiente pentru a garanta respectarea în totalitate a legislației privind protecția mediului. O astfel de respectare poate și ar trebui să fie consolidată prin prevederea și aplicarea de sancțiuni penale, care demonstrează o dezaprobare socială de natură diferită din punct de vedere calitativ în comparație cu sancțiunile administrative sau cu un mecanism de compensare întemeiat pe dreptul civil”, se arată în petiţia pe care au semnat-o deja peste 1.500 de persoane.

[slideshow_deploy id=’24093′]