O fetiţă luată în urmă cu patru ani dintr-un centru de plasament unde a ajuns după ce tatăl ei a murit, este umilită de funcţionarii români.

Încă de la naştere, Silvia a avut mari probleme de sănătate şi a fost luată în grijă de mătuşa ei. Femeia este din Petroşani şi a umblat prin spitale cu copila şi chiar dacă este săracă, s-a împrumutat şi a reuşit să o salveze pe micuţă. Silvia are acum cinci ani şi jumătate şi chiar dacă nu este sănătoasă, boala ei este ţinută sub control şi primeşte îngrijirea necesară. „Este fetiţa fratelui meu care a murit, mama ei a abandonat-o. Mie mi-au murit doi băieţi mari în acelaşi an şi am decis să îmi iau nepoata şi să o îngrijesc. M-a sunat cineva de la plasament şi mi-a spus că în centru nu trăieşte mai mult de patru luni, iar acest lucru m-a făcut să mă lupt pentru ea. Am fost prin Timişoara, prin Cluj, Arad, prin foarte multe spitale. Are nouă boli, una dintre ele este foarte rară şi pentru a o ţine sub control trebuie un medicament, o cremă care vine din Austria. De restul bolilor nu mai vorbesc iar tot venitul pe care-l primeşte fata din pensia de urmaş de la tată şi alocaţie, cam de 1400 de lei lunar, se duce pe medicamente ”, spune mătuşa fetiţei, Olguţa Ileana Mureşan (47 de ani).

 Medic: „Are lipsă o mână, un picior?”

Mătuşa copilei nu mai are dreptul de însoţitor pentru că în urmă cu şase luni de zile i-a fost schimbată evaluarea. Acum, Silvia, la cei cinci ani şi jumătate, cu multiple afecţiuni, retard motor uşor, tulburare de coordonare motorie de cauză centrală sau dermatită atopică nu mai poate fi considerată un caz grav. „Eu nu am avut plic să-l dau la comisie, în faţa mea a intrat cineva, o persoană pe care o cunosc, om cu bani, şi care avea fata bolnavă de astm. A dat plicul şi a ieşit cu gradul grav de handicap. Degeaba se supără pe mine cei de la comisie şi degeaba m-au ameninţat cei de la Direcția de Protecția Copilului, eu vreau doar să se facă dreptate. Dacă eşti sărac nu te bagă nimeni în seamă. Fetiţa a avut gradul grav şi peste noapte s-a însănătoşit. Am intrat la comisie şi un doctor de acolo, fără să se uite, ne-a tratat aşa ca pe nişte nimicuri şi ne-a spus că „dacă nu şi-a pierdut o mână sau un picior, nu primeşte decât grad mediu”. Ne-a dat gradul mediu, iar la ieşire mi-a spus senin: „când o mai creşte poate merge la muncă!”, mai susţine mătuşa copilei.

Alba –neagra cu gradul de handicap

Aceiaşi comisie de evaluare care activează în cadrul Direcției Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara, decidea la evaluările anterioare că micuţa Silvia are nevoie de protecţie specială şi se încadrează la handicap grav. Mătuşa ei era încadrată ca însoţitor, pentru a sta cu ea în permanenţă, iar acum nu mai are acest drept. Chiar dacă medicii au avut dreptul să-i schimbe încadrarea, aveau şi obligaţia de a-i spune mătuşii fetiţei şi motivele pentru care au făcut acest lucru, dar nici nu s-au sinchisit să stea de vorbă cu ea. „Nu s-a însănătoşit între timp dar spun că nu mai este aşa grav bolnavă. Actele medicale pe care le am, scrisorile medicale arată că starea ei nu s-a schimbat deloc. Adică nu  scăpat peste noapte de boala rară, organele mărite nu s-au vindecat, adică nu am găsit eu leac la boli la care nici medici străini nu au deocamdată.  Eu trebuie să stau cu ea, nu am cu cine să o las. La grădiniţă nu se poate duce, cu boala ei şi tratamentele pe care trebuie să le facă nu se poate. Din cauza bolii îi apar eczeme pe piele, care dacă nu sunt îngrijite duc la căderea părului, urechilor, se fac la fel ca o rană vie”, explică Olguţa Ileana Mureşan.

Femeia trebuie să meargă cu fetiţa la un spital din Cluj, unde a primit trimitere de la medicii din Petroşani. Nu are cu ce pentru că toţi banii se duc pe medicamente şi mâncare mai ales că fetiţa are nevoie de un regim alimentar strict. Mătuşa a cerut un ajutor de urgenţă de la municipalitatea Petroşani, pentru a-şi putea duce fata la spital şi l-a primit în prima instanţă. „La spital în Timişoara, medicii şi asistentele au făcut chetă să ne ajute. Au văzut că nu avem posibilităţi şi fetiţa are mare nevoie de ajutor. Medicul a consultat-o pe Silvia, i-a făcut poze la zonele bolnave şi apoi le-a trimis la un spital din Austria, să vadă şi cei de acolo ce se poate face. Din Austria am primit un medicament, o cremă cu care fata se simte mai bine, ţinem în frâu eczemele. Tot din spital, o femeie căreia i s-a făcut milă de noi ne-a trimis câte 10 euro, 20 de euro, cum avea. La Petroşani, când am cerut ajutor de urgenţă, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a aprobat imediat să fim ajutate. De la Asistenţa Socială din Primăria Petroşani ni s-au cerut acte la dosar, reţetele şi bonurile de la farmacii, mai multe documente. Eu am depus tot, inclusiv tichetele cu care am ridicat banii din donaţii, cei 30 de euro de la femeia din Timişoara. Nu m-am gândit să mint. Când le-au văzut cei de la asistenţă au refuzat să ne mai dea ajutorul de urgenţă de circa 200 de lei”, mai susţine mătuşa copilei. Femeia ar vrea ca o altă comisie să-i facă o nouă evaluare  Silviei şi să-i acorde gradul corect de handicap, astfel încât să poată beneficia de însoţitor.

[slideshow_deploy id=’20328′]