Municipiul Petroşani aşteaptă alocaţiile guvernamentale pentru a putea continua lucrările la proiectul ce vizează dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. În ţară, lucrurile stau puţin altfel şi chiar localnicii au decis să se implice.

În Petroşani este în stand – by un proiect care vizează dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Un program extrem de îndrăzneţ ce vizează realizarea unui uriaş complex turistic pentru sporturi de iarnă, care, dacp ar fi fost implementat, ar fi transformat staţiunea într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau să vină de la Guvern, a făcut, însă ca lucrările să se desfăşoare extrem de lent. Până acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apă pentru instalaţiile de zăpadă artificială, au fost achiziţionate instalaţiile propriu – zise, tunurile de zăpadă, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, dar a fost construit, cu ajutorul unui credit bancar, şi un nou telescaun, care pleacă de la Cabana Rusu şi ajunge până în zona Căsuţei din Poveşti. Domeniul schiabil din  Parâng ar urma să se întindă pe o suprafaţă de 150 hectare şi va avea 17 pârtii. Pentru accesul facil ar urma să fie amenajată şi  două tarsee telegondolă, unul de 4 kilometri, din Aeroport până la Cabana Rusu, şi unul de vreo 4,5 km, până în munte de vreo 8 milioane de euro bucata. Licitaţia pentru realizarea lucrărilor cuprinse în proiect a fost câştigată de asocierea de firme Kranz Eurocenter Piteşti – Acomin Cluj şi Doppelmayer Austria. Reprezentanţii Primăriei Petroşani spun că în niciun caz nu pot să ia exemplul Primăriei Sinaia şi să mai contracteze un credit pentru realizarea telegondolei, pentru că gradul de îndatorare al municipalităţii este deja mare. Aşa că, singura speranţă a municipalităţii din Petroşani rămâne tot finanţarea guvernamentală care vine tot mai greu.

Cum stau lucrurile în ţară

 La Sinaia, primăria a decis să ia un credit bancar pentru amenajarea unei noi şi moderne telegondole, după ce a văzut că finanţările guvernamentale nu se urnesc, ori se fac cu mare – mare greutate. Instalaţia de transport pe cablu porneşte de la cota 1400 şi ajunge la cota 2000, în apropierea Vârfului Furnica. Investiţia va fi inaugurată zilele acestea, dar, până atunci, se fac ultimele teste. Noua telegondolă din Sinaia stabileşte recordul naţional de altitudine la care ajunge o astfel de instalaţie de transport şi, pentru realizarea ivestiţiei, primăria a îndrăznit să acceseze un credit bancar în valoare de 8 milioane de euro. Poate transporta 1500 de persoane pe oră şi parcurge un traseu extreme de spectaculos. La început, când doar a vorbit despre intenţie, aproape nimeni nu a dat credit administraţei publice, însă acum vorbim despre finalizarea îndrăzneţului proiect care se anunţă a avea succes.

La Câmpulung Moldovenesc nu s-a mişcat administaţia, ci oamenii, care au ieşit în număr mare în stadă pentru implementarea unui proiect similar. Oamenii au solicitat finanţare pentru finalizarea unui proiect abandonat după o investiţie de 10 milioane de euro. Proiectul pârtiei de schi din oraşul Câmpulung Moldovenesc a fost finanţat de Guvernul României în cadrul unui program naţional de dezvoltare a turismului montan intitulat „Superschi în Carpaţi”, aprobat prin lege în anul 2003 şi reluat ulterior, cinci ani mai târziu, de Guvernul Boc sub titulatura „Schi în România”. Practic, este vorba despre construirea unei pârtii de schi, a cărei punct de plecare se află în vecinătatea masivului Rarău, investiţie aprobată în 2009 şi abandonată în 2012, asta după ce guvernul a alocat 10 milioane de euro., după cum scriu cei de ziare.com. O mare parte dintre cei care au participat la miting au venit îmbrăcaţi în echipamente de schi şi au adus cu ei schiurile sau plăcile de snowboard. Câmpulung este declarat staţiune turistică de interes naţional din 2005, dar are un derdeluş pe post de pârtie. Lucrările la pârtia de schi Rarău sunt blocate de câţiva ani, chiar dacă instalaţia de transport pe cablu este funcţională. În schimb, pârtia, instalaţia de zăpadă artificială, drumul de acces şi parcarea există numai pe hârtie. Oamenii spun că turismul este singura şansă de salvare şi dezvoltare a localităţii şi cer deblocarea finanţării pentru reluarea lucrărilor.

[slideshow_deploy id=’19661′]