Celebrarea la Petroşani a lui Constantin Brâncuşi ar putea aduce în buzunarele unei societăţi controlate de Aurelian Serafinceanu vreo 30.000 de euro, asta dacă un proiect al unui consilier local din Petroşani s-ar materializa.

Alesul şi-a propus să marcheze, la Petroşani, Ziua Brâncuşi, dat fiind faptul că marele sculptor îşi leagă numele de această localitate. Un proiect oportun în esenţă, dacă nu ar fi fost atrasă şi societatea Gerom International, firma controlată de ex-prefectul Aurelian Serafinceanu care continuă peste ani activitatea Atelierelor Centrale Petroşani, transformate ulterior în mult mai cunoscuta fabrică de utilaj minier UMIROM, falimentată şi ea după privatizarea controversată. Societatea care practice a îngropat „maternitatea” lui Brâcnuşi. Consilierul local Viorel Pascu spune că „în 26 de ani nu am ştiut să punem în valoare faptul că noi, cei de astăzi, calcăm pe unde acest geniu al sec. XX, jumătate zeu, jumătate om, a păşit spre Atelierele Centrale din Petroşani, pentru a realiza capodopera umanităţii: Coloana Infinitului. Am discutat şi cu o parte din oamenii de afaceri ai Petroşaniului despre acest proiect si vor să se implice”.
Proiectul iniţiat de Viorel Pascu este intitulat ” BRÂNCUŞI LA PETROŞANI, UN MUNICIPIU ÎN SĂRBĂTOARE” şi este generat de faptul că, începând din 2016, 19 februarie, ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, devine sărbătoare naţională, Legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, reprezentând şi o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea marelui sculptor de către statul român.
Potrivit acestui act normativ, în ziua de 19 februarie autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. „Anul acesta a fost lansat programul: 140 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, de către Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, program care celebrează creaţia de geniu a artistului născut pe 19 februarie 1876 la Hobiţa.
Valea Jiului se măndreşte că acest „Jumătate zeu, jumătate ţăran”, „un om cu mult înaintea timpurilor sale” care a făcut „paşi pe nisipul eternităţii”, artist de geniu al secolului XX, a punctat Petroşaniul în aria de naştere a unuia dintre cele mai mari creaţii universale: Coloana Infinitului. Acest lucru nu ne poate lăsa indiferenţi. Consiliul Local şi Primăria Petroşani trebuie să arate României şi întregii lumi că pentru Municipiul nostru, este o mândrie fără egal, faptul că marele sculptor Constantin Brâncuşi a realizat geniala operă de artă la Atelierele Centrale din Petroşani”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre menţionat, care propune susţinerea următoarelor obiective: realizarea în colaborare cu GEROM INTERNAŢIONAL S.A a Coloanei Infinitului ( reproducere la scara ¼ . conform schiţei din anexă ) şi montarea acesteia în Centrul pietonal, până în luna August 2016 şi, cu ocazia inaugurării acestei copii a Coloanei Infinitului, să se desfăşoare prima ediţie a festivităţilor „ BRÂNCUŞI LA PETROŞANI, UN MUNICIPIU ÎN SĂRBĂTOARE „, care să cuprindă un program de acţiuni culturale şi de divertisment pe o perioadă de 3 zile.
„Prin proiectul realizat de GEROM INTERNAŢIONAL S.A., costurile maxime de fabricaţie şi de montaj ale acestei reproduceri ale Coloanei Infinitului, sunt evaluate la 30000 €. Mediul de afaceri din Municipiul Petroşani, este deschis pentru participarea la sponsorizarea acestui proiect”, susţine Pascu.

Uzinele devenite o tristă amintire

„Anul 2016 trebuie să fie în Municipiul Petroşani, acel început în care Brâncuşi, om deplin al culturii române, să constituie o permanenţă a manifestărilor noastre, o permanenţă în activitatea turistică a Municipiului şi a Văii Jiului”, este de părere consilierul local Viorel Pascu şi ar avea dreptate dacă nu ar încerca şi atragerea societăţii Gerom, cea care practic a îngropat „maternitatea” lui Brâncuşi. De precizat că, la Petroşani, oraş de care Constantin Brâncuşi îşi leagă numele, marele sculptor ar fi putut avea un muzeu, la fostele ateliere UMIROM. Un proiect asumat public de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, dar nepus nicicând în pratică. Coloana Infinitului a fost realizată în anul 1937 în Atelierele Centrale Petroşani, devenite ulterior URUMP, IUMP şi, în cele din urmă, UMIROM . Documentele şi schiţele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puţin la nivel declarativ, să fie găzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM. Proprietarul uzinei, fostul prefect de Hunedoara Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, că va înfiinţa la Petroşani Muzeul Coloanei lui Brâncuşi. La temelia clădirii ce avea să devină „casa” schiţelor originale a fost introdusă o „capsulă a timpului” cu semnăturile tuturor celor prezenţi acolo. Iar de faţă a fost chiar Ministrul Culturii de la vremea respectivă, Răzvan Theodorescu. Muzeul nu s-a concretizat, iar din vechea fabrică s-a ales praful. La finele anului 1999, SC UMIROM SA – maternitatea operei lui Constantin Brâncuşi – avea datorii de 67,952 miliarde de lei, la un capital social de 45 miliarde de lei. FPS a decis să o vândă, iar fabrica a fost cumpărată în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeţului, Aurelian Serafinceanu, pentru 7, 9 miliarde lei vechi, plătiţi în rate. La moimentul achiziţonării ei se promitea ferm redresarea societăţii, dar noul proprietar al „Umirom” nu a reuşit să redreseze firma, în ciuda contractelor de sute de miliarde încheiate cu Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani. Din cauza debitelor foarte mari către stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaţie. Firma a intrat pe rând în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispărut.
[slideshow_deploy id=’19661′]