Odată cu accederea în reţeaua exclusivistă a primelor pensiuni din Retezat, mai mulţi proprietari de cabane din zona Câmpul lui Neag, au decis să demareze procedurile de aliniere la cerinţele Pan Parks.

Cei mai  mulţi dintre aceştia sunt foşti mineri care au muncit în Italia şi Spania şi care s-au întors cu bani pe care i-au investit în pensiuni şi cabane. Primii paşi au fost făcuţi în urmă cu circa cinci ani, însă totul s-a împotmolit în lipsa unui ajutor şi de la autorităţi. Pentru aceşti investitori, exact ceea ce i-a ademenit să investească în turism ar putea să le stea în cale pentru a primi certificarea din partea Pan Parks. Mai exact, construcţia Drumului Naţional 66A prin Parcul Naţional Retezat, lucrare care ar urma să unească Valea Jiului de Băile Herculane.

Opt pensiuni şi cabane din Parcul Naţional Retezat au fost primite în reţeaua exclusivistă Pan Parks şi beneficiază gratuit de cea mai bună reclamă în întreaga Europă. Turiştii străini sunt îndrumaţi către pensiunile româneşti din Retezat, în fiecare an, de către fundaţia europeană Pan Parks care sprijină eco-turismul. Proprietarii pensiunilor de la poalele Retezatului, pentru a fi primiţi în „elită” au avut de respectat mai multe cerinţe în materie de protecţia mediului. Cele opt pensiuni şi cabane româneşti care fac parte din Pan Parks sunt situate în comunele Sălaşu de Sus, Râu de Mori, pe Valea Râului Mare, în zona Cârnic (la una din porţile Parcului Naţional Retezat ) şi la cabana Rotunda, la o altitudine cuprinsă între 600 şi 1.000 de metri. Toate sunt în vecinătatea sau chiar în Parcul Naţional Retezat (PNR) zonă care, de asemenea, este integrată alături de alte zece rezervaţii din zece state europene în reţeaua exclusivistă. Pentru acreditare, pensiunile din Retezat au fost supuse unui proces de evaluare de lungă durată şi foarte bine pus la punct. Printre criteriile care au trebuit îndeplinite de pensiuni se numără cele referitoare la oferirea de bucate tradiţionale, angajarea şi calificarea personalului, existenţa utilităţilor şi, cel mai important, protejarea mediului.  Toate cele opt pensiuni româneşti „Pan Parks” au un colţ dedicat special ariei protejate, în care sunt prezentate regulile de vizitare ale Parcului Naţional Retezat.

 Avantaje

 Un certificat Pan Parks aduce o serie de avantaje, dar nu imediat. Cel mai mare atu îl constituie promovarea pe care o face Pan Parks la nivel internaţional. Fundaţia are contracte cu tour-operatori foarte puternici din Danemarca, Norvegia, Olanda, dar şi alte state din afara continentului, ceea ce înseamnă un mare pas pentru dezvoltarea tuturor comunităţilor locale de la poalele Retezatului, nu numai pentru cei care deţin pensiuni şi cabane turistice. Anul trecut, circa 15 mii de turişti străini din ţări ca Germania, Ungaria, Cehia, Franţa, Finlanda, Olanda sau Austria, şi-au petrecut concediul în Retezat. De altfel, este cunoscut că Mamaia şi Retezatul erau pentru vestici, încă din anii ’70, punctele de atracţie ale turismului românesc. Nemţii, cehii şi ungurii au făcut o pasiune pentru Parcul Naţional Retezat, iar în fiecare vară vin cu miile pentru a-şi petrece concediul de odihnă. Aceştia preferă sălbăticia şi refuză staţiunile montane din ţările lor, tocmai pentru că nu le mai oferă nimic „virgin” în care să nu fi intervenit mâna omului pentru aşa –zise „modernizări”.

Un colţ de rai

Parcul Naţional Retezat a fost creat în 1935, prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 593, fiind primul parc naţional din România, destinat conservării sălbăticiei Munţilor Retezat, a florei şi faunei de aici. Rezervaţia naturală este cea mai importantă din ţara noastră şi a fost declarată  monument al naturii fiind recunoscută pe plan internaţional ca Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul MaB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, de la Paris din 1979. Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 54400 ha şi o altitudine cuprinsă între 800 şi 2509 m şi, totodată, mai are 40 de vârfuri muntoase ce trec de 2200 m în medie depăşind 2350 m. Prin peisajul variat şi relieful semeţ şi stâncos, Retezatul  prezintă o atracţie deosebită şi a constituit de timpuriu una dintre principalele regiuni turistice din Carpaţii Româneşti. Traseele turistice marcate, care totalizează peste 200 de km, asigură o afluenţă mare a turiştilor. În Parcul Naţional Retezat se află 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041 m altitudine) – cel mai mare din ţară (format prin topirea unui gheţar) cu o suprafaţă de 11 hectare şi o adâncime de până la 16 m. Tot aici se găseşte şi cel mai adânc lac glacial din Carpaţi – Tăul Negru (2014 m altitudine), cu o suprafaţă de 7,5 ha. În Retezat sunt răspândite peste 320 specii de plante dintre care peste 15 la sută sunt endemisme carpatice, 12 la sută dacice şi 4 la sută endemisme proprii Retezatului, parte însemnată găsite în zona de protecţie – Rezervaţia ştiinţifică Gemenele, categoria I-a IUCN – destinată cercetării ştiinţifice, cu suprafaţa de 1.630 ha – în care este interzis accesul fără o procură specială eliberată de către Academia Română şi Comisa Monumentelor Naturii.  Parcul Naţional Retezat este un rai pentru oamenii de ştiinţă, botanişti şi zoologi. Pe crestele Retezatului şi în Parcul Naţional Retezat se găseşte o populaţie foarte mare de capre negre, cerb, căprioara dar şi marmote care s-au înmulţit după ce au fost puse sub ocrotire în anii ’80. Jderul, pisica sălbatică, cocoşul de munte, ierunca, vulturul sur şi acvila de munte, multe dintre aceste animale fiind specii pe cale de dispariţie, şi-au găsit habitatul ideal în Retezat.

[slideshow_deploy id=’20328′]