Conform Legii Educației Naționale, a Cartei Universității Petroșani și a Regulamentului de funcționare a Senatului UP, un membru al Consiliului de Administrație nu poate avea calitatea de membru al senatului pentru că intră sub incidența legii fiind în starea de ”conflict de interese”. Starea de conflict de interese a fost constatată de noul Senat al UP în cazul rectorului interimar în funcție, Marius Marcu,ales și membru al respectivului Senat, care este și candidat la funcția de rector.

În data de 8 februarie 2016, la Universitatea din Petroșani, au avut loc alegeri pentru Senatul instituției de învățământ superior. O situație aparte a reprezentat-o rectorul în funcției, Marius Marcu, care, la respectivele alegeri, a obținut același număr de voturi cu un alt candidat, poziționându-se pe ultimul loc. O dată balotajul constatat, conform regulamentului trebuia să aibă loc al doilea tur de scrutin pentru ocuparea respectivului loc în Senat pentru a se stabili cine intră și cine rămâne pe dinafară, conform procesului verbal privind consemnarea rezultatului alegerilor. Dar, a doua zi, contracandidatul lui Marius Marcu s-a retras, acesta devenind membru al respectivei structuri de conducere.

Din acel moment, rectorul a intrat în conflict de interese conform Legii educației, Cartei Universității și Regulamentului Senatului care spune la ”Art. 39 (1) Conflictul de interese reprezintă situația în care senatorul este membru al Consiliului de administrație, sau are un interes personal de natură patrimonială, care ar influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce-i revin, conform legii Educației naționale nr.1/2011 și a altor acte normative, Cartei Universității Petroșani și a altor reglementări interne”.

Cine sunt membrii consiliului de administrație, care nu pot fi senatori, o spune clar Carta Universității:

”Art.55. 1) Consiliul de Administraţie al universităţii este alcătuit din rector, prorectori, decani, directorul general administrativ şi un reprezentant al studenţilor, de regulă de la învăţământul de licenţă. El se constituie după validarea alegerilor la nivelul universităţii şi are un mandat de 4 ani”.

În aceeași Cartă se mai vorbește de termene de constatare și rezolvare doar în cazurile cu particularități.

În cazul rectorului interimar, Marius Marcu, acesta ar fi trebuit să demisioneze din  funcția executivă la momentul când a devenit membru al Senatului UP. Alegerile din 24 februarie, pentru funcția de rector, îl poate repune în respectiva funcție dacă domnia sa va fi ales dintre cei patru candidați pentru acest fotoliu, cu majoritate de voturi.

Senatul a constatat această stare de conflict de interese, în ședința de luni, 22 februarie 2016, dar Marius Marcu nu a demisionat pentru a fi în legalitate, chiar și pentru două zile, sub pretextul că nu are cine-l suplini… Gestul său a fost catalogat ca al unui om care sfidează orice regulă, și implicit legea, pe principiul păgubos ”las-o, mă, că merge-așa”.

Este posibil ca până la încheierea zilei de astăzi, 23 februarie, rectorul interimar să aleagă legalitatea și să demisioneze, pentru că este a 15 zi de când a fost ales membru al Senatului UP, iar acest termen este stipulat în legile care stau la baza funcționării universităților.

[slideshow_deploy id=’19869′]

Foto Marius Marcu