Ministerul Energiei a publicat „Analiza stadiului actual”, respectiv „Angajamentele internaționale ale României în sectorul energetic”, după discutarea acestor documente în Consiliul Consultativ. Huila din Valea Jiului se regăseşte în acest document, însă se vorbeşte şi de planuri fanteziste.

“Menţinerea unei infrastructuri miniere adecvate cererii interne de huilă, astfel încât să fie  asigurată continuitatea producţiei pe o perioadă mare de timp. Posibilitatea implementării proiectelor de captare a metanului din carbune și a emisiilor de metan din zăcămintele aflate în exploatare; Gazeificarea carbunelui”,  sunt câteva din oportunităţile identificate de fostele conduceri ale Ministerului Energiei.

Minerii din Valea Jiului nu reuşesc în condiţiile actuale să asigure cărbunele necesar funcţionării celor două termocentrale, însă în planurile fanteziste se încerca integrarea acestuia pe piaţa internaţională. Singurul cumpărător al huilei din Valea Jiului ar fi putut fi Serbia.

“Până în prezent, cărbunele a fost tratat ca o resursă exclusiv națională, fără a exista intenții de integrare într-o piață internațională. Totodată, având în vedere puterea calorifică redusă a cărbunelui românesc, precum și din perspectiva costului de producție ridicat, posibilitatea de integrare a pieței Românești a cărbunelui în piața europeană este redusă, chiar dacă Serbia ar putea fi un eventual importator de cărbune românesc”,  se mai arată în forma neactualizată a strategiei energetice.

Ca urmare a restructurărilor sectoarele minier și energetic din România, în prezent, întreaga producţie de huilă este realizată de Divizia Minieră a Complexului Energetic Hunedoara prin 4 exploatări miniere şi de Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului SA prin trei exploatări miniere. Deşi în ultimii ani producţia naţională de huilă a avut o tendință descrescătoare, România ocupă locul 7 între producătorii de huilă din ţările membre ale Uniunii Europene.

[slideshow_deploy id=’20328′]