Înfiinţarea unui centru de migranţi în localitatea Bumbeşti Jiu agită spiritele. Oamenii strâng semnături, iar oficialii cer renunţarea la idee, pe motiv că reprezintă un real pericol. Oficialităţile din judeţul Hunedoara spun că organizarea unei tabere de imigranţi nu trebuie să se facă fără o evaluare de risc.

Deputat Bogdan Diaconu, președintele Partidului România Unită, a transmis primului ministru o interpelare în care vorbeşte tocmai despre riscul aducerii imigranţilor din orient în zona Bumbeşti Jiu, la o aruncătură de băţ de Valea Jiului. „La inițiativa Partidului România Unită Organizație Bumbești Jiu (județul Gorj), partid pe care îl reprezint în Parlament, s-au adunat 1907 semnături de la locuitorii orașului, semnături pe care vi le atașez la prezența interpelare, prin care aceștia vă transmit că doresc retragerea Centrului Bumbești Jiu de pe lista Centrelor Regionale de Cazare și Proceduri pentru solicitanții de Azil destinate imigranților și nesusținerea introducerii acestui centru pe lista Centrelor de Permanență destinate imigranților veniți în România. Situații similare de protest există în toate localitățile menite a adăposti imigranți în centre de cazare, chiar dacă nu toate comunitățile au adunat semnături în acest sens”, spune Bogdan Diaconu.

În documentul la care facem referire au fost menţionate, punctual, argumentele locuitorilor din Bumbesti Jiu împotriva Centrului Regional de Cazare de pe raza localității lor. În primul rand, spune demnitarul, U.M. Sadu este o unitate funcțională care produce muniție, situată la o distanță de aproximativ un kilometru de Centrul de Cazare și Proceduri Bumbești Jiu, destinat migranților. Conform datelor de pe site-ul Prefecturii Gorj, document nesecret, în cadrul U.M. Sadu se găsesc substanțe chimice periculoase folosite în procesul de producție, U.M. Sadu intrând sub incidența HGR nr. 804 din 25.07.2007 privind „controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase”.

„Acest obiectiv prezintă risc mare de explozie și incendiu datorită cantităților de substanțe periculoase vehiculate în procesul de producție care ar putea avea efect asupra populației din afara amplasamentelor în cazul formării „norului toxic” condus de vânt pe o anumită distanță necontrolabilă”, a subliniat deputatul.

Pe de altă parte, distanța dintre Curtea Centrului pentru Imigranți și Curtea Școlii Generale (clasele 1-8) este e doar 15 metri, distanța dintre curtea Colegiului Mihai Viteazu (clasele 9-12) și Curtea Centrului pentru Imigranți este de zero metri, ele fiind gard în gard, Colegiul fiind amplasat la o diferență de nivel de aprox. 10-15 metri față de amplasarea Centrului pentru Imigranți. Astfel, atrage atenţia liderul PRU, imigranții vor putea privi relaxați direct la bază sportivă a liceului, în camerele de internat dedicate elevilor sau în sălile de curs când elevele se schimbă pentru ora de sport. Căminul pentru copii, creșa, grădinița, toate sunt amplasate la aproximativ 500 de metri de Centrul pentru refugiați, Clubul Elevilor este situat la aproximativ 150 de metri de Centrul pentru Imigranți, Casa Vanelor Bumbești Jiu — stația de epurare și alimentare cu apă potabilă a orașului Bumbești Jiu, lacul de acumulare artificial pentru apă potabilă al orașului se află la o distanţă de maximum 1000 de metri de U.M. Sadu, fabrica de exploatare și prelucrare a lemnului și depozitul aferent din Bumbești Jiu sunt situate la o distanță de aproximativ 2-3 km.

Lângă depozitele de explozibil

Mai grav,  depozitul de muniție de la Curtișoara se află la vreo 5 kilometri de Centrul pentru Imigranți, depozitul de explozibil de la Cariera de Piatră — Porceni este situat la 2-2,5 km de centrul destinat imigranților, depozitul de explozibil de la Cariera de Piatră — Meri, situat la 2,5-3 km de centrul destinat imigranților. Iar lista motivelor continuă într-o manieră la fel de alarmantă, aspete de care factorii responsabili nu par să fi ţinut cont la alegerea amplasamentului taberei de migranţi. ” Bazinul hidrografic al râului Jiu, pe sectorul de defileu cuprins între localitățile Livezeni (confluența Jiului de Est cu cel de Vest) și Bumbești Jiu. Unul din cele mai importante drumuri de legătură dintre Oltenia și Transilvania — trecătoarea Lainici, începe la nord de orașul Bumbești Jiu și se termină la sud, cu o lungime de 29 de km și este străbătută de DN 66. Și calea ferată simplă electrificată — una dintre cele mai spectaculoase căi ferate, cu cele mai multe tunele din România, Bumbești — Livezeni — Petroșani, singura legătură între Gorj și Hunedoara. La nivelul județului Gorj se găsesc depozite și rezervoare cu capacități de stocare a substanțelor periculoase la 10 operatori economici sursă de risc clasificați conform HG 804/2007. Exploatări petroliere în perimetrele: Hurezeni, Țicleni, Licurici, Bustuchin, Logrești, Stejari, Căpreni, Stoina, Crușeț, Bălteni, Vladimir, Bărbătești, Turburea (extracția petrolului și gazelor naturale)”, se arată în interpelarea adresată Primului Ministru, care aduce aminte şi de atentatele teroriste din ultima perioadă, soldate cu sute de morţi.

Deputatul Bogdan Diaconu cere Guvernului, din motivele enumerate, ca Centrul Bumbești Jiu să fie scos de pe lista Centrelor Regionale de Cazare și Proceduri pentru solicitanții de azil destinate imigranților.

În judeţul Hunedoara, autortăţile stau deocamdată în espectativă. Prefectul judeţului, Sorin Vasilescu, şi-a exprimat convingerea că taberele de imigranţi vor fi stabilite doar după o evaluare de risc. „Instituţiile abilitat fac evaluarea de risc. Eu nu pot să mă pronunţ decât în momentul în care voi vedea o evaluare de risc a instituţiilor competente, care este necesară”, a declarat prefectul de Hunedoara. Sorin Vasilescu a opinat că, dacă într-adevăr la Sadu există măcar un deposit de muniţie, de armament, probabil în acea zonă nu se va înfiinţa o tabără pentru migranţi.

Tabăra de tranzit pentru refugiați ar trebui să fie amenajată în clădirea unei foste școli a jandarmeriei, chiar în centrul orașului Bumbești Jiu, potrivit unei decizii a Ministerului de Interne. În prezent există 6 centre în care pot fi primiți refugiați – la Timișoara,Șomcuta Mare, Rădăuți, Galați, Giurgiu și București, cu aproape 1.000 de locuri, adică mai puțin de jumătate din cota care revine României.

foto:stirileprotv.ro

[slideshow_deploy id=’17636′]