Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a explicat, într-un răspuns adresat deputatului Laurenţiu Nistor, că măsura insolvenţei în cazul CEH a fost decisă după o analiză economică amănunţită. În plus, s-a mers pe ideea insolvenţei pentru a împiedica de fapt un iminent faliment dar şi pentru ca entitatea energetică să nu încapă „pe mâinile oricui”.

„Iniţiativa debitorului, adică a Complexului Energetic Hunedoara, de a cere insolvenţa, deci punerea sub protecţia instanţei şi reorganizarea judiciară, îi permitea menţinerea dreptului de administrare şi evita posibilitatea ca societatea să ajungă pe mâinile oricui, aşa cum poate şi-ar fi dorit unii. Ceea ce dumneavoastră numiţi o decizie gata pregătită nu a fost altceva decât o măsură luată după o atentă analiză a situaţiei de fapt, a riscurilor care pot decurge din aceasta, mai ales a posibilităţii care la acea vreme se contura extrem de puternic, şi anume de intrare într-o procedură simplificată a falimentului, posibilitate care ar fi fost cea mai gravă”, i-a răspuns Grigorescu deputatului PSD.

Ministrul Energiei s-a referit la situaţia financiară a complexului în perioada 2013-2015, care se prezintă în felul următor: la sfârşitul anului 2013 societatea înregistra o cifră de afaceri de circa 835 de milioane de lei şi o pierdere în jur de 148 de milioane de lei. Un an mai târziu cifra de afaceri se diminuase la 670-671 de milioane de lei, în timp ce pierderea se adâncise la 352 de milioane de lei. La sfârşitul anului 2015 rezultatele preliminare arătau o cifră de afaceri în continuare în scădere, în jur de 552 de milioane de lei, în timp ce pierderea era de aproape un miliard de lei, 909 milioane de lei, mai precis. „Situaţia complexului a suferit o depreciere continuă, cu repercusiuni asupra fluxului de numerar, conducând la înregistrarea unor datorii colosale atât către furnizori, cât şi către bugetul de stat. O situaţie a datoriilor, cifrate la momentul respectiv la 1,6 miliarde de lei, arăta în felul următor – şi mă refer la o situaţie defalcată – societatea datora furnizorilor circa 166 de milioane, băncilor circa 437 de milioane, bugetului de stat aproape 500 de milioane de lei, salariaţilor, circa 13 milioane, penalităţi pentru certificate de emisii cu gaze de seră, circa 540 de milioane de lei, şi alţi creditori, în jur de 21 de milioane de lei.

La data preluării mandatului figurau pe rolul Tribunalului Hunedoara circa 15 cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă, cereri care urmau să fie soluţionate în data de 7 ianuarie 2016, după circa cinci amânări succesive”, a subliniat Victor Grigorescu.

Riscau închisoarea

 Pe de altă parte, Ministerul Energiei a cerut tuturor celor care conduceau destinele societăţii la acel moment să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia în care se găsea complexul şi să aibă în vedere continuarea activităţii şi menţinerea locurilor de muncă. De precizat că fără o asumare a responsabilităţilor la acel moment, complexul nu ar mai fi fost astăzi funcţional, Valea Jiului nu ar fi avut căldură în lunile de iarnă, iar România s-ar fi găsit într-o situaţie extrem de complicată din punct de vedere al securităţii energetice, mai ales al continuităţii aprovizionării cu energie, este de părere Grigorescu. Pe de altă parte, acesta a atras atenţia că, potrivit art.240 din Codul penal, nedeschiderea procedurii de insolvenţă sau introducerea tardivă a unei cereri de insolvenţă de către debitor se pedepseşte inclusiv cu închisoarea.

Victor Grigorescu a precizat că, anterior deschidserii procedurii de insolvenţă s-au făcut demersuri pentru redresarea CEH, însă acest lucru nu a fost posibil şi, în consecinţă, nu se poate vorbi, în acest caz, de acţiuni premeditate, nu putem vorbi despre o acţiune orientată către deschiderea unei proceduri de insolvenţă şi nici de desanturi sau manifestări de forţă.

Potrivit răspunsului ministerial, Complexul Energetic Hunedoara este o piesă extrem de importantă în sistemul energetic naţional şi, „fie că ne place, fie că nu”, cărbunele furnizează astăzi 30% din consumul nostru de energie, pe care nu avem cu ce să-l înlocuim. Iar în aceste condiţii ministrul Energiei este de părere că la CEH trebuie luate nişte măsuri serioase, care s-ar putea să ceară sacrificii, dar şi curaj şi anduranţă.

[slideshow_deploy id=’27028′]