Deşi este considerat „un organ tăcut“ care nu produce simptome evidente, există câteva semnale care indică apariţia unei disfunctionalităţi sau afecţiuni hepatice.

Semnele unui ficat gras alcoolic (ciroza hepatică)

Alcoolul poate fi considerat factor cauzal al ficatului gras alcoolic în momentul în care consumul zilnic de alcool pur depăşeşte 20 gr. la femei şi 30 gr. la bărbaţi.

Când ficatul este supus zilnic acestui supraefort de a procesa o cantitate mare de alcool, funcţiile sale au de suferit. Factorul major de risc este în acest caz alcoolul în stare pură. Indicatorii la care trebuie să fiţi atenţi sunt: pierderea rapidă în greutate, malnutriţia, senzaţia de oboseală.

O forma mai severă a hepatitei alcoolice determină simptome cum sunt starea generală proastă, icter (îngălbenirea pielii cauzată de creşterea nivelului bilirubinei) şi, uneori, prin durere în zona ficatului.

Semnele hepatitei cronice

Atunci când hepatita se manifestă pe o perioadă mai lungă de şase luni, aceasta este diagnosticată ca fiind cronică. În cazul acestei afecţiuni, ficatul rămâne inflamat chiar şi în lipsa altor simptome. Astfel, există cazuri în care oamenii au hepatită cronică de peste 20 de ani, fără să primească acest diagnostic.

Intrucat cauzele hepatitei cronice sunt multiple (consumul excesiv de medicamente, instalarea virusurilor A, B, C sau D si ficatul gras) simptomele sunt extrem de variate, de la astenie fizica si icter persistent, la reactii automiune aparent necorelate precum: artrita, dureri articulare si leziuni cutanate.

Semnele unui ficat gras nonalcoolic (steatoză hepatică)

Nivelul crescut al colesterolului şi obezitatea constituie doi dintre cei mai importanţi factori de risc pentru un ficat cu depuneri excesive de grăsime.

Indicatorii la care trebuie să fiţi atenţi în acest caz, sunt oboseala excesivă necorelată cu odihna cotidiană, pierderea nejustificată a poftei de mâncare şi implicit în greutate, precum şi durerile abdominale.

Un factor major de risc în cazul steatozei non-alcoolice este şi rezistenţa la insulină. Aceste semne ale steatozei hepatice sunt însoţite de inflamaţie, ce semnalează momentul în care boala se declanşează.

Ficatul gras non-aloolic este diagnosticat atunci când mai mult de 10% din ficat prezintă depuneri adipoase. Aceasta poate progresa spre ciroză şi chiar spre hepatocarcinom (cancer al ficatului).

Ficatul gras este asociat şi cu diabet, hipertensiune, obezitate şi trigliceride crescute în sânge, un nivel ridicat al colesteroului dăunător şi un nivel mic al colesterolului benefic. În tratamentul ficatului gras, primul pas spre vindecare este modificarea alimentaţiei, astfel încât corpul să metabolizeze rapid grăsimile ingerate.

Tratamentul steatozei hepatice non-alcoolice se bazează în principal pe modificarea stilului de viaţă, alimentaţiei nesănătoase, dar şi pe vizite la medic pentru efectuarea unor analize de rutină, în special la femei, unde sindromul ovarelor polichistice este un factor mare de risc corelat cu steatoza hepatică.

Cum putem trata ficatul gras?

O măsură la îndemâna tuturor pacienţilor cu probleme hepatice este menţinerea unei alimentaţii bogate în proteine şi cu conţinut scăzut de grăsimi şi glucide, în care consumul de grăsimi saturate este înlocuit cu cele nesaturate conţinute în peşte, ulei de măsline, nuci.

De asemenea, incorporaţi în dieta zilnică multe fructe şi legume cu rol antioxidant precum sfeclă roşie, varză de Bruxelles, conopidă sau ardei graşi, ce ajută şi la secreţia bilei.
Un supliment care sprijină alimentaţia sănătoasă este Silimarina (de la Ropharma), care acţionează direct asupra inflamaţiei ficatului.sursa:clicksanatate.ro.

[slideshow_deploy id=’24093′]