Profesia de avocat poate fi exercitată numai de către persoanele licențiate în drept care au dobândit titlul de avocat în cadrul barourilor membre ale Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). În cele ce urmează vă prezentăm principalele reguli pe care trebuie să le respecte o persoană care își dorește să devină avocat.

Astfel, potrivit Legii nr. 51/1999, pentru a putea deveni membru al unui barou din România, o persoană trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții:

• să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice;
• să fie licenţiată al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;
• să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea avocaţilor;
• să fie aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei (este obligatorie obținerea unui certificat medical de sănătate, care poate fi emis de către orice medic generalist).

Același act normativ stabilește că este nedemn de a fi avocat:

• cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
• cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;
• cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară.

În ceea ce privește activitățile compatibile cu exercitarea profesiei de avocat, Legea nr. 51/1995 stabilește că sunt acceptate următoarele:

• calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
• activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior;
• activitatea literară şi publicistică;
• calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii.

În schimb, documentul prevede și o serie de trei exemple de activități și ocupații care suntincompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, și anume: activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat, ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri și exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.

Examenul pentru primirea în profesie este organizat anual

Potrivit legislației în vigoare, primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza unui examen organizat de UNBR cel puțin o dată pe an și la nivel național, în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA).

Înainte de toate, trebuie spus că înscrierea la examenul de primire în profesie este condiționată de depunerea unei cereri și a mai multor documente prevăzute în Statutul profesiei de avocat. Această cerere de primire în profesie se depune în termen de cel mult15 zile de la data publicării pe site-ul UNBR a organizării examenului naţional de primire în profesie. În termen de cel mult trei zile de la înregistrare, cererea trebuie să fie comunicată de către barou UNBR şi se afișează la sediul baroului şi pe pagina de internet a baroului şi a UNBR, se arată în Statutul profesiei de avocat.

Concret, potrivit Hotărârii UNBR nr. 64/2011 privind adoptarea Statutului profesiei de avocat, persoana care dorește să fie primită în profesie trebuie să se adreseze decanului baroului unde intenționează să-şi exercite profesia. Mai departe, cererea trebuie să fie depusă sau comunicată în două exemplare și trebuie să cuprindă următoarele date:

• numele, prenumele și domiciliul solicitantului;
• locul și data nașterii;
• elementele actului de identitate și organul emitent;
• indicarea diplomei de licenţă eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile legii, care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege, precum şi indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cinci ani şi a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine;
• declaraţia că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de lege; cu alte cuvinte, candidatul trebuie să declare că:
  • nu a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
  • nu a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;
  • nu i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
• declaraţia solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate în cel mult două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat şi cunoaşte intervenirea sancţiunii caducităţii acesteia în caz de neconformare în termen; exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
  • activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
  • ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;
  • exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ;
• precizarea că se solicită dobândirea calităţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională iniţială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condiţiile prevăzute de Lege şi de Statut;
• menţiunea, dacă este cazul, că poate dobândi calitatea de avocat definitiv;
• declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.

Cererea menționată anterior trebuie să fie însoțită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

• o copie a actului de identitate şi a actelor de stare civilă;
• o copie a diplomei de licenţă şi, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puţin cinci ani, a funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum şi promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă;
• o copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
• certificatul privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii UNBR (durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii);
• certificatul eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calităţii de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;
• două fotografii de tip legitimaţie.

În ceea ce privește tematica examenului, aceasta este unică la nivelul UNBR, în timp ce selectarea subiectelor se face de către comisia națională de examen, formată cu precădere din avocați – cadre didactice universitare, cu minimum zece ani vechime în profesia de avocat.

Notă: UNBR a hotărât că examenul de primire în profesia de avocat, sesiunea 2016, va avea loc pe 12 septembrie. AvocatNet.ro a scris AICI pe larg despre sesiunea de admitere din toamnă.

Stagiul de pregătire de doi ani, obligatoriu pentru avocați

După trecerea de examenul de primire în profesie, legislația în vigoare prevede că un avocat trebuie să efectueze în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională de doi ani (durata stagiului se calculează de la data înscrierii în tabloul avocaților).

„Stagiul profesional reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei și are ca scop pregătirea și formarea profesională inițială a avocatului în vederea obținerii titlului profesional de avocat definitiv”, se arată în Statutul profesiei de avocat.

Potrivit Statului profesiei de avocat, stagiul este obligatoriu. Totodată, în document se menționează că, în perioada stagiului, avocatul își desfășoară activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei. Mai mult, în tot acest timp, avocații stagiari au dreptul să urmeze cursuri de masterat.

În vederea pregătirii şi formării profesionale iniţiale, avocaţii stagiari au obligația să urmeze cursurile INPPA. Mai precis, în timpul perioadei de stagiu, pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari se realizează prin:

• îndrumare şi formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;
• conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului;
• alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituţii agreate de UNBR.

Notă: Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin şase ani în această calitate şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.

„Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului”, prevede Legea nr. 51/1995.

Concret, prin lipsă motivată din profesie se înțelege situaţia în care avocatul stagiar nu îşi poate exercita efectiv stagiul timp de cel puţin 30 de zile consecutive, din motive de sănătate, atestate cu acte medicale relevante, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite în legătură cu obligaţiile cetăţeneşti ale avocatului stagiar şi independent de culpa acestuia.

În altă ordine de idei, trebuie menționat faptul că stagiul nu se suspendă în perioada în care avocatul stagiar urmează o formă de pregătire şi perfecţionare profesională la o instituţie de învăţământ superior (cursuri cu frecvenţă), dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se află în raporturi contractuale profesionale atestă baroului acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obligă să garanteze plata contribuţiilor şi taxelor prevăzute de lege în contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.

După efectuarea stagiului, urmează examenul de definitivare

Următorul pas pe care trebuie să îl urmeze avocatul stagiar, după efectuarea stagiului de doi ani, este susținerea examenului de definitivare. Potrivit normelor în vigoare, respingerea de trei ori la acest examen duce inevitabil la excluderea din profesie a avocatului stagiar.

O persoană poate deveni avocat definitiv numai după ce este declarată admisă în urma unui examen organizat de UNBR (anual şi la nivel naţional), potrivit Legii nr. 51/1999 şi Statutului profesiei de avocat, sau prin promovarea examenului de absolvire INPPA. Examenul de definitivare ce se susţine în cadrul INPPA se desfăşoară în mod unitar, pe centre teritoriale, și are la bază o metodologie elaborată de Consiliul UNBR.

Statutul profesiei de avocat stabilește că în dosarul de înscriere la examenul de definitivare trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu: un raport întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfăşurată de avocatul stagiar, un raport al avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor şi lucrările proprii realizate.

La data înscrierii la examenul de definitivare, candidatul este obligat să depună o taxă de participare la examen. Mai precis, taxa de examen pentru primirea în profesie ca avocat definitiv, plătită de candidați în septembrie 2015, a fost de 1.000 de lei, identică cu cea aferentă examenului de primire în profesie ca avocat stagiar, potrivit site-ului oficial al Baroului București.

Tematica examenului de definitivare este unică la nivelul UNBR, iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen. În ceea ce privește examinarea candidaţilor, aceasta are în prim-plan atât pregătirea profesională generală, cât şi deprinderile practice specifice profesiei. Regulamentul de examen se publică pe pagina de internet a UNBR cu minimum 45 de zile anterior datei stabilite pentru desfăşurarea examenului naţional de definitivare.

Comisia naţională de examen este formată, cu precădere, din avocaţi – cadre didactice universitare, care au minimum zece ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de către Comisia permanentă a UNBR, la propunerea barourilor.

Cursuri de pregătire profesională continuă pentru avocații definitivi

Persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat, şi care până la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cinci ani, poate dobândi calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare, cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.

Pe de altă parte, un candidat care nu îndeplinește condițiile de mai sus dobândește titlul profesional de avocat definitiv și este înscris în Tabloul avocaților definitivi abia după ce promovează examenul de definitivat. De exemplu, Tabloul în care se regăsesc toți avocații definitivi din București poate fi consultat aici.

Potrivit legislației în vigoare, un avocat definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde poate pune concluzii numai după ce împlinește o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin cinci ani de la definitivare.

Menționăm, totodată, că un avocat definitiv trebuie să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, INPPA sau de formele de exercitare a profesiei. „Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene”, se arată în Statutul profesiei de avocat.

[slideshow_deploy id=’24093′]

avocatnet.ro