Dezvăluiri incendiare: Miron Cozma, „Paul al Securităţii”!
La 26 de ani de la cea mai sângeroasă mineriadă, cea din 13 – 15 iunie 1990, ies la iveală amănunte incredibile despre parcursul profesional al fostului „Luceafăr al huilei”, Miron Cozma, cel mai iubit şi mai influent lider de sindicat din anii ’90. Jurnaliştii de la Adevărul scriu despre „sursa Paul a Securtăţii”, despe angajamentul asumat, semnat de Cozma în 1977, la doar o lună după greva minerilor de la Lupeni.
Iată fragmentul din ampul articol publicat de cotidianul Adevărul care face referire la această perioadă, jurnaliştii de la prestigiosul cotidian naţional citând şi câteva note semnate de Miron Cozma, care scria despre ortaci şi problemele economice de la mină.
<<„Rockerul” „de alt concept” Miron Cozma, cel mai iubit pământean din Valea Jiului, în anii de după Revoluţie, băiatul de suflet al minerilor, probabil singurul român care, aşa cum spune el, a reuşit să-i sperie pe securişti cu bătaia, a semnat, în 7 septembrie 1977 un angajament de colaborare cu Securitatea lui Ceauşescu, pact care a durat timp de şase ani, până în 20 decembrie 1983. Acest lucru apare în dosarul său păstrat în arhivele CNSAS. „Angajament. 07.09.1977″ „Animat de dorinţa de a-mi aduce întreaga contribuţie atât în cadrul serviciului, cât şi în afara lui”, Cozma, botezat de securişti „Paul”, primise misiunea clară să-i supravegheze tocmai pe ortacii care-l priveau, în anii ce-au urmat, ca pe un zeu, dar şi să informeze Securitatea asupra problemelor de natură economică pe care le sesiza în minele în care lucra.
Dosarul lui Miron Cozma, „Paul” al Securităţii, este păstrat, în două volume, în arhivele CNSAS. Aşa cum reiese din acest dosar, Cozma a semnat angajamentul de bunăvoie, ba chiar, înainte de acest moment, intrase deja, de ceva timp, în legătură cu ofiţerul care avea să-l recruteze, căruia îi oferea, „din proprie iniţiativă”, informaţii, semnate cu „Paul – candidat la recrutare”. „Subsemnatul Cozma Miron, născut în 25 august 1954, în localitatea Derna, judeţul Bihor, fiul lui Gheorghe şi al Ana, cu domiciliul în Lonea, mă angajez să sprijin şi să informez organele de Securitate în activitatea lor, în mod secret şi organizat, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului, precum şi combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste, mă angajez să depun eforturi susţinute pentru căutarea informaţiilor ce interesează securitatea statului şi furnizarea lor la timp prin sistemul de legătură ce va fi stabilit. Mă angajez să lupt cu consecvenţă pentru aflarea adevărului, respectarea cu stricteţe a legii, să manifest combativitate, hotărâre şi fermitate pentru comiterea oricăror infracţiuni, precum şi împiedicarea săvârşirii faptelor ce prezintă pericol iminent securităţii statului. Să manifest vigilenţă, să dovedesc sinceritate şi obiectivitate în furnizarea informaţiilor, corectitudine în raporturile de muncă cu organele de Securitate, să nu abuzez în nici un fel de această colaborare secretă, indiferent de persoana, funcţia şi grad de rudenie. Animat de dorinţa de a-mi aduce întreaga contribuţie atât în cadrul serviciului, cât şi în afara lui, pentru a putea traduce în viaţă prezentul angajament, înţeleg pe deplin consecinţele dăunătoare de a asigura securitatea statului în caz de nerespectare a angajamentului luat. 07.09.1977 Miron Cozma”.
Acesta este angajamentul complet, scris de mână şi semnat de Miron Cozma, păstrat în dosarul său de la CNSAS. La finalul angajamentului, pe aceeaşi foaie, ca notă de subsol, apare şi un alt scris de mână, cel mai probabil al ofiţerului de Securitate care l-a racolat, în care se precizează: „Angajamentul a fost luat în prezenţa cpt. G.A., Bărbăteni, 07.09.1977″. „Uneori dă dovadă de o prea mare încredere în sine” Cum a ajuns Securitatea la tânărul subinginer de atunci Cozma, angajat ca stagiar la Întreprinderea Minieră Bărbăteni? Traseul, se pare, a fost simplu. Miron Cozma părea să fie deja obişnuit cu noul lui nume, „Paul”, cu ceva timp înainte de a semna angajamentul de colaborare. Şi asta „întrucât, până la această dată, între ofiţer şi candidat au fost realizate mai multe întâlniri. Cu aceste ocazii, a furnizat din proprie iniţiativă unele relaţii de interes privind starea de spirit de la I.M. (Întreprinderea Minieră – n.r.) Bărbăteni”. Acest lucru este amintit într-un raport întocmit în 6 septembrie 1977, „cu propunere de recrutare în calitate de colaborator a numitului Cozma Miron”, semnat de căpitanul G.A., ofiţerul cu care se precizează în dosar că se întâlnea Cozma şi omul în faţa căruia a semnat a doua zi, în 7 septembrie 1977, angajamentul. În timpul întâlnirilor de „curtoazie” dintre „Paul” şi ofiţer, Securitatea îl verifica, totuşi, şi prin alte surse pe „candidatul la recrutare„. Astfel, într-o notă informativă scrisă de mână de colaboratorul „Victor Victor”, întocmită în 30.08.1977, având ca antet Ministerul de Interne / Judeţul Hunedoara – Grupa Bărbăteni, şi semnat de colaboratorul cu numele conspirativ „Victor Victor”, se informează „în legătură cu sursa Cozma Miron următoarele: este subinginer electromecanic promoţia 1977. Lucrează la sect I prod. ca subinginer stagiar. Pe linie de serviciu este în curs de acomodare. În general, depune interes pentru rezolvarea muncilor profesionale. Uneori dă dovadă de o prea mare încredere în sine, are iniţiativă personală, dă dovadă de inteligenţă, vine în relaţii cu maistrul electrician mecanic P.I. şi lăcătuşi şi electricieni din cadrul sectorului. În afara programului de serviciu se ocupă de discotecă, prin organizaţia UTC şi sindicat, activând pe lângă Casa de Cultură în Lupeni. (…) Nu a fost văzut în stare de ebrietate sau să consume băuturi alcoolice şi nici nu a fost remarcat cu alte probleme deosebite”. În aceeaşi lună, august 1977, în data de 17, într-un alt raport scris de mână şi păstrat în dosarul de la CNSAS al lui „Paul”, apare o informare despre acesta şi de la Miliţia Petrila, semnată de sergent major U.G., care raportează, printre altele, că „din verificările şi investigaţiile efectuate privind numitul Cozma Miron” rezultă că este „cunoscut la domiciliu ca un element bun, nu are manifestări antisociale sau duşmănoase. Nu a fost văzut în compania elementelor care fac obiectul muncii organelor Ministerului de Interne”.
Securitatea cere referinţe despre „Paul – candidat la recrutare” şi de la colaboratorul „Popescu” care, în 27.08.1977, redactează la maşina de scris şi semnează de mână „ss «Popescu»” o notă informativă în care informează că-l „cunoaşte pe numitul Cozma Miron, din 1973, când amândoi am satisfăcut stagiul militar la U.M. din strada M. Eminescu, Deva. Ulterior, am fost colegi la I.M. Petroşani. Cozma Miron este o persoană inteligentă, cu multă ambiţie şi voinţă. Este cunoscut cu preocupări extraprofesionale, vizând promovarea muzicii «moderne» de avangardă. În acest sens, a organizat discotecă la clubul sindicatelor Lupeni. La I.M. Petroşani a avut o comportare bună. În prezent este stagiar la I.M. Bărbăteni, sectorul I, nu este membru de partid. În prezent locuieşte în căminul 38 Lupeni. Nu e cunoscut să aibă rude în străinătate. Nu a fost arestat sau condamnat”. „Avantajat că se ocupă de discoteca oraşului” Propunerea de atragere a lui Miron Cozma în reţeaua de colaboratori a Securităţii este descrisă detaliat într-un raport cu antetul Ministerului de Interne / Inspectoratul Judeţean Hunedoara / Grupa OP Bărbăteni, întocmit în 6 septembrie 1977, cu doar o zi înainte ca tânărul subinginer de atunci să fie ridicat oficial la „rangul” de „Paul”, fără „candidat la recrutare”.
Acest raport este păstrat tot în dosarul lui Miron Cozma din arhivele CNSAS. În acest raport „cu propunere de recrutare în calitate de colaborator a numitului Cozma Miron”, avizat favorabil de Securitate, se precizează motivele pentru care acesta era dorit „în sistem” de organele de opresiune de la acea vreme: „În urma studierii mai multor candidaţi, a rezultat că scopului propus corespunde numitului Cozma Miron, fiul lui Gheorghe şi Ana, de naţionalitate şi cetăţenie română, subinginer stagiar la I.M. Bărbăteni, necăsătorit, neîncadrat politic, domiciliat în Lupeni, strada Viitorului nr. 11 – căminul de tineret nr. 38″. Scopul recrutării, se mai arată în acelaşi raport, „vizează completarea potenţialului informativ în cadrul obiectivului, cât şi asigurarea informativă a căminului nr. 38 (în care sunt cazaţi circa 200 de angajaţi ai I.M. Bărbăteni). Din studierea şi verificarea candidatului rezultă că acesta are calităţi şi posibilităţi pentru munca de culegere de informaţii”. Foto AP Atuul lui Cozma în faţa Securităţii a fost şi faptul că era „rockerul DJ” din Valea Jiului, atrăgând, în acest fel, mulţi oameni în jurul lui. Printre calităţile lui Miron Cozma, în acelaşi raport din 6 septembrie 1977 se mai precizează: „Inteligent, înzestrat cu o gândire logică, limbaj cursiv, candidatul dovedeşte calităţi pentru munca informativă. Deşi nou angajat al întreprinderii, într-un timp relativ scurt a reuşit să-şi formeze un cerc larg de relaţii în rândul tinerilor. În acest sens a fost avantajat de faptul că se ocupă – din pasiune – de discoteca oraşului Lupeni. În această calitate, organizează periodic audiţii muzicale la care participă, de regulă, un mare număr de tineri, în majoritate, angajaţi la întreprindere cu candidatul. (…) Recrutarea va avea loc în ziua de 7 septembrie 1977, la domiciliul candidatului (căminul 38), adresă la care este cazat şi ofiţerul. Recrutarea acestuia va avea un caracter firesc, întrucât, până la această dată, între candidat şi ofiţer au fost realizate mai multe întâlniri. Cu aceste ocazii, respectivul a furnizat din proprie iniţiativă unele relaţii de interes privind starea de spirit de la I.M. Bărbăteni”.
Căpitanul G.A., cel care a întocmit raportul, mai explică şi că „în cadrul discuţiilor se va aborda şi se va sugera candidatului colaborarea sistematică şi organizată cu organele de securitate. În caz pozitiv, se va trece la preluarea angajamentului, insistându-se pe păstrarea discreţiei şi pe adoptarea unei atitudini de sinceritate în relaţiile de colaborare. Se va întocmi un material informativ pentru familiarizarea sursei cu modul de concepere şi redactare a notei informative. De comun acord se va stabili numele conspirativ Paul. În final, se va prelucra modul de ţinere a legăturii şi se va stabili data întâlnirii următoare”. Acelaşi căpitan mai arată, tot în raportul din 6 septembrie 1977, că, dacă în timpul discuţiilor privind convingerea lui Cozma de a semna angajamentul rezultă „rezerve, lipsă de solicitudine sau există riscul unui refuz de a colabora cu organele de securitate, convorbirea se va menţine în limitele unei discuţi obişnuite, în care iniţiativa aparţine candidatului. Nu se va solicita colaborarea cu organele de Securitate”. Dar Miron Cozma, în 7 septembrie 1977, la doar o lună de la una dintre cele mai ample mişcări de protest ale minerilor din Valea Jiului, din perioada comunistă (grevă care a avut loc între 1 şi 3 august 1977), „s-a declarat de acord cu propunerea ofiţerului de a colabora în mod sistematic şi organizat cu organele de securitate”, aşa cum reiese din dosarăul său de la CNSAS. De altfel, modul în care s-a desfăşurat întâlnirea în care Cozma a semnat angajamentul se descrie detaliat într-un alt raport, cu antetul Ministerul de Interne / INSP Jud. Hunedoara / Grupa OP Bărbăteni, datat tot 07.09.1977. Căpitanul G.A., cel în faţa căruia „Paul” a scris şi a semnat angajamentul cu Securitatea, scrie de mână un raport „privind modul în care a decurs recrutarea în calitate de colaborator a numitului Cozma Miron”, în care precizează: „În baza raportului cu propunere de recrutare, la data de 07.09.1977 a avut loc recrutarea în calitate de colaborator a numitului Cozma Miron. Convorbirea a debutat şi s-a desfăşurat în conformitate cu momentele anticipate. Discuţiile cu candidatul au confirmat datele obişnuite în procesul studierii şi verificării acestuia. S-a declarat de acord cu propunerea ofiţerului de a colabora în mod sistematic şi organizat cu organele de securitate. Cu ocazia preluării angajamentului, s-a insistat pe păstrarea discreţiei şi a obiectivităţii în furnizarea informaţiilor. A fost stabilit de comun acord numele conspirativ de Paul şi au fost concepute mai multe materiale informative. În final s-a stabilit modul de ţinere a legăturii şi data întâlnirii următoare”.
Notele informative ale lui „Paul”: „Directorul şi inginerul-şef au o comportare total necorespunzătoare” De-a lungul celor şase ani de colaborare cu fosta Securitate, „Paul” a scris mai multe note informative, unele chiar din vremea în care era doar „candidat la recrutare”, când numele conspirativ era acelaşi. De exemplu, în 28.08.1977, una dintre notele scrise de mână şi semnate la început „Colaborator Paul – atragere la colaborare”, iar la final doar „Paul”, face referire la faptul că, „în schimburile II şi III” „nu-şi fac datoria”. Reproducem mai jos, mot a mot, un fragment din această notă informativă: „Vă informez că la sect I personalul de întreţinere (lăcătuşii şi electricienii) în schimburile II şi III dat fiind faptul că nu iau suficiente măsuri sunt supravegheaţi şi controlaţi, nu-şi fac datoria în sensul că ei în aceste schimburi ar trebui să verifice dacă aerajul este corespunzător şi dacă mai sunt nevoie să fie montate încă tuburi de aeraj, apoi trebuie să facă revizie la cratere, dacă acestea funcţionează, dacă au ulei la angrenaje, dacă nu au lanţul rupt (…). În cazul în care aceste lucrări sunt efectuate, ei au menirea de a aproviziona locurile de muncă cu materiale necesare schimbării ce urmează. Citez dintre cei care nu-şi fac datoria la sectorul I, lăcătuşii D. şi I.P. Lupeni / 27.08.1977 / Paul”. Cu câteva zile înainte, în 17 august 1977, acelaşi „colaborator Paul – atragere la colaborare” scria, într-o altă notă informativă, despre „unele fenomene ce duc la dezorganizarea procesului de producţie”, care „ar fi cauzate de numitul C”: „Vă informez ca urmare a unor discuţii avute în cursul zilei de 17.08.1977 cu numitul B. muncitor supraveghetor la sectorul I, mina Bărbăteni, a rezultat următoarele: din relatarea acestuia, sursa a desprins că au loc unele fenomene ce duc la dezorganizarea procesului de producţie (…). Aceste fenomene pot avea cauze obiective şi subiective, deci se pot produce involuntar sau voit de către anumite persoane. Din relatarea sus-numitului rezultă că, la acest loc de muncă, aceste deranjamente, după părerea lui, ar fi cauzate de numitul C., ce lucrează tot ca încărcător la acelaşi loc de muncă. (…) Asemenea deranjament are o consecinţă foarte gravă pentru că practic este oprită producţia”. „Slabă preocupare din partea sectorului Transport” Dar „Paul” nu scria de fiecare dată cu mâna lui notele informative. Uneori, conform documentelor din dosarul său de la CNSAS, acesta era contactat de „legătura” sa din Securitate pentru a da informaţii. Sau, atunci când avea informaţii, îşi contacta el aceeaşi „legătură”, pentru a-i oferi informaţii, care apar notate în dosar. Într-o notă-raport scrisă de mână, având o semnătură indescifrabilă, cu antetul Ministerul de Interne / Serviciul Municipal Petroşani / Gr Op Bărăteni, din 24.09.1977, când „Paul” îşi luase deja angajamentul în scris în faţa Securităţii, se precizează: „Colaboratorul «Paul», în ziua de 23.09.1977, arată că discutând cu numitul P.Z. despre acordarea unor garsoniere au asistat involuntar la unele afirmaţii ale numitului N.N. care făcea gălăgie deoarece el nu vrea să mai plătească pentru sinistraţi. Astfel, numitul N.N. afirma că «plăteşte şi el şi soţia şi că el nu este de acord, că este suficient să plătească numai unul». Afirma că «minerii au beneficiat de 5% şi ar trebui ca şi cei de la auxiliar să primească 2-3%, că şi ei muncesc»”.
În 22 decembrie 1977, într-o notă scrisă de mână de colaboratorul „Paul”, acesta relatează despre o altercaţie pe care o avusese personal cu nişte colegi, trăgând şi concluzia că „la I.M. Bărbăteni se constată o slabă preocupare din partea sectorului Transport în asigurarea locurilor de muncă cu materiale necesare. Ex: Sectorul I producţie a făcut comandă pentru 6 tuburi. (…) Sursa a constatat că o locomotivă stă, venind la locurile de muncă respective fără să le ia, dar am fost oprit de cei doi care s-au întors cu locomotiva înapoi, afirmând că «locomotiva moare acolo şi numai când zic eu va pleca». Aceste afirmaţii au fost făcute de maistrul P. Sursa s-a întors înapoi la locurile de muncă, constatând că locomotiva stătea în acelaşi loc nefolosită”. „Maistrul I.C. nu se achită de sarcini” „Paul” îşi începe anul 1978 cu o nouă notă scrisă de mână, în data de 9 ianuarie. Având menţiunea, la început, „Serviciul Municipal Petroşani / Colaborator Paul”, în această notă se precizează că un anume maistru „I.C. de la I.M.B. sect I nu se achită de sarcinile profesionale” şi că „timpul şi-l petrece fără rost la suprafaţă. Faţă de unii subordonaţi are o poziţie neprincipială”. În 10 martie 1978, „Paul” scrie şi semnează o altă notă, prin care transmite Securităţii că muncitorii de la I.M. Bărbăteni erau deranjaţi că fuseseră penalizaţi la salariu: „Informez că electricienii şi lăcătuşii din cadrul sect I de la IMB sunt nemulţumiţi din cauza penalizării pe luna februarie. Astfel, lăcătuşii R., D., S. s.a. au afirmat că nu are rost să se mai omoare cu munca pentru că oricum sunt penalizaţi”. La finalul acestei note, după semnătura „Paul”, oamenii Securităţii fac câteva menţiuni, din care aflăm că „nota corespunde sarcinilor trasate” şi că sursa a fost instruită ca, mai departe, „să stabilească modul cum se achită de sarcini numitul M.I., precum şi ceilalţi electricieni cunoscuţi cu nemulţumiri din cauza penalizărilor”. Ca măsuri, în aceeaşi notă de subsol semnată şi scrisă de securişti, se arată că „s-a informat tov. secretar PCR de la oraş Lupeni, tov director de la IM Bărbăteni”. Foto AP În dosarul de colaborator al lui Miron Cozma, păstrat în arhivele CNSAS, este şi un raport din 5 septembrie 1978, întocmit de G.N., având precizat în antet „Ministerul de Interne / Serviciul Municipal Petroşani”, în care se arată că Miron Cozma, colaboratorul, trebuia transferat de la o „legătură” la alta, pentru că nu mai lucra în mina Bărbăteni, ci la Întreprinderea Minieră Lonea. Reproducem parţial acest raport: „Tovarăşe Comandant, raportez: începând cu data de 24.07.1978, colaboratorul Cozma Miron (…), fost subinginer stagiar la I.M. Bărbăteni – nu mai lucrează la mina Bărbăteni, fiind transferat la I.M. Lonea. Raportez că acest colaborator nu mai are posibilităţi informative la mina Bărbăteni. Menţionăm că s-a luat legătura cu lt. C.V., care l-a identificat la I.M. Lonea, afirmând că-i este util în munca de securitate. Faţă de cele raportate mai sus rugăm să aprobaţi transferarea colaboratorului Cozma Miron, conspirativ «Paul», din legătura lt. G.N. în lt. C.V. Întocmit G.N.”. În anul următor, în 15 februarie 1979, locotenentul C.V. primeşte de la colaboratorul „Paul” o notă de mână scrisă şi semnată de sursă. De data aceasta, „Paul” îi are în vizor pe mai mulţi şefi de la I.M. Lonea, printre care şi directorul: „directorul ing. B.V., ing.-şef electro-mecanic V.I. şi ing. şef Producţie L.V. au o comportare total necorespunzătoare faţă de cadrele tehnice şi muncitorii de la I.M. Lenea, în repetate rânduri îi apostrofează adresându-le cuvinte jignitoare, aplică sancţiuni nejustificate şi în multe cazuri dau dispoziţii eronate şi contradictorii pentru rezolvarea problemelor curente. Această comportare creează o atmosferă total necorespunzătoare în cadrul I.M. Lonea, conducând la plecarea unor cadre tehnice şi a unor muncitori cu pregătire în minerit şi în final la dezorganizarea activităţii”. La finalul acestei note, după semnătura „Paul”, oamenii Securităţii fac următoarele menţiuni: „Materialul a fost furnizat în baza sarcinilor trasate. Aspectele se verifică întocmai”. Ca măsuri, se propune: „Despre comportamentul necorespunzător al cadrelor de conducere de la I.M. Lonea am informat în repetate rânduri organele locale de partid, am informat Comitetul Municipal al PCR. Cu toate acestea, cadrele de conducere şi în mod special ing. şef L.V. şi V.I. persistă în comportarea jignitoare şi deosebit de dură faţă de majoritatea cadrelor tehnice şi de muncitori”, iar la propuneri se precizează: „să fie informate organele municipale de partid”. „Au fost informate organele locale de partid” În vara aceluiaşi an, mai exact în 4 iulie 1979, „Paul” scrie şi semnează o nouă notă-raport, în care informează „asupra unor stări de pericol de la sectorul III”. Sursa atrăgea atenţia asupra unor nereguli tehnice, precizând că „vinovaţi de această situaţie se fac conducerea I.M. Lonea şi sectorul II, respectiv şeful sectorului subing B.I.”. La finalul acestei note, locotenentul care primise nota scrisă de „Paul” menţionează că s-au luat măsuri şi că „am efectuat control în subteran la sectorul III împreună cu organele de protecţia muncii. Aspectele se verifică. S-au luat măsuri de înlăturare a acestor stări şi fenmene. Au fost informate organele locale de partid”. În 9 august 1979, „Paul” revine cu o nouă notă informativă, în care se precizează că „starea de spirit în rândul muncitorilor de la I.M. Lonea este bună, nu s-au înregistrat persoane predispuse la iniţierea unor acte de dezordine”. Totuşi, mai susţinea „Paul” în aceeaşi notă, existau şi câteva probleme cauzate de nişte angajaţi: „activitatea de protecţia muncii este necorespunzătoare, în schema sectorului sunt 3 subingineri care intră foarte rar în mină, necunoscând situaţia lucrărilor din cadrul sectoarelor de producţie”. De data aceasta, s-a luat o singură măsură, precizată de oamenii Securităţii la finalul notei: „Au fost informate organele locale de partid”. „Face parte din secta «martorii lui Iehova»” În 4 iulie 1980, „Paul” dă dovadă de mai mult randament în munca de sursă a Securităţii, astfel că scrie şi semnează nu mai puţin de trei note informative, toate despre colegi de-ai lui de la I.M. Lonea. Una dintre ele face referire „la numitul I.A., electrician în cadrul sect III, fiind cunoscut în cadrul sectorului că face parte din secta «martorii lui Iehova»! La serviciu îşi rezolvă în condiţii bune sarcinile ce-i revin, nu absentează nemotivat. În discuţiile cu personalul de la sect. III se abţine în general să facă comentarii de nuanţă iehovistă. Este un element închis, având puţini prieteni. Este în relaţii bune cu lăcătuşul B.L., care face parte din secta penticostală. Sursa nu cunoaşte anturajul lui I.A, deoarece se fereşte să fie văzut cu alte persoane în societate”. „Numitul O.G., comentează ordine şi dispoziţii” În cea de-a doua notă informativă din aceeaşi zi de 4 iulie 1980, se arată: „Sursa vă informează cu privire la numitul O.G. că lucrează în cadrul secţiei III ca miner. Este cunoscut ca un element recalcitrant, tot timpul nemulţumit, comentează ordine şi dispoziţiile care le primeşte. Este predispus întotdeauna să facă gălăgie şi să lucreze cât mai puţin posibil, fiind nemulţumit de condiţiile de lucru şi de câştigurile pe care le realizează. Nu se bucură de încredere şi respectul personalului muncitor din cadrul sectorului, fiind cunoscut ca un om ce vorbeşte mult şi munceşte puţin”. La finalul acestei note informative, după semnătura lui „Paul”, oamenii Securităţii fac nişte menţiuni, din care aflăm că cel vizat, O.G., „are 3 condamnări, propun să fie luat în supraveghere informativă, deoarece poate crea stări de spirit”. „Numitul N.T., cotat neserios şi beţiv” Tot în 4 iulie 1980, „Paul” scrie şi semnează şi cea de-a treia notă informativă, în care face referire la un alt coleg, despre care nu are deloc cuvinte de laudă, anunţând Securitatea că „numitul N.T., electrician în cadrul sect. III, are o slabă pregătire profesională, uneori absentează nemotivat de la serviciu. În rândul muncitorilor de la sect. III nu se bucură de încredere, fiind cotat neserios şi beţiv. În societate nu a avut manifestări ostile, are viciul beţiei din care cauză are neînţelegeri în familie. Sursa nu cunoaşte ca N.T. să activeze în secte religioase”. La finalul notei, securiştii scriu că „materialul a fost furnizat în baza sarcinilor trasate, se exploatează în copie la mapa elementului, lucrat în supraveghere informativă”, iar la sarcini se precizează: „Colaboratorul a fost instruit şi cu privire la cetăţeni străini”. „Sectorul II nu îşi realizează sarcinile de plan” Spre finalul anului 1980, în 20 noiembrie, „Paul” scrie şi semnează o altă notă informativă, prin care informează Securitatea asupra unor discuţii pe care le-a auzit că le purtau colegii lui din mină: „Atmosfera în rândul muncitorilor de la I.M. Lonea este bună, nu se semnalează nemulţumiri sau stări de spirit negative în rândul personalului. Sursa a auzit unele discuţii generale purtate de unii muncitori pe care nu îi cunoaşte cum că în viitor vârsta de pensionare în minerit va fi de 60 de ani, ca şi în celelalte sectoare economice. Aceste discuţii nu aveau însă reacţia de nemulţumire sau de a provoca stări de agitaţie”. În finalul aceleiaşi note, „Paul” le aduce şi nişte critici unor colegi, precizând: „Sectorul II nu îşi realizează sarcinile de plan, cu toate că are condiţii, dar se înregistrează nepăsare în rândul muncitorilor, aceştia obişnuindu-se să fie sancţionaţi datorită nerealizării planului”.
Miron Cozma, în timpul procesului Foto AP Câteva zile mai târziu, la 1 decembrie 1980, „Paul” revine cu o nouă notă, scrisă şi semnată de el, prin care informa Securitatea asupra unor probleme de ordin tehnic din cadrul I.M. Lonea, atrăgând atenţia că „pe galeria principală”, „zonă de care răspunde sectorul VIII electromecanic, respectiv m. P.N.”, „în interiorul capului lămpii pot să apară scântei ce ar putea iniţia aprinderea sau explozia metanului”. În urma acestei note informative, Securitatea informează „conducerea I.M. Lonea, care a întreprins măsuri pentru înlăturarea deficienţelor privind întreţinerea şi repararea echipamentelor maşinilor şi aparatelor electrice”. În plus, „Paul” a primit, mai departe, sarcina de a „urmări înlăturarea stărilor de pericol, va urmări starea de spirit şi starea tehnică”. În 16 martie 1983, „Paul” este contactat de locotenent H.M., care obţine de la sursă mai multe informaţii referitoare la discuţiile minerilor din subteran. Apoi, locotenentul H.M. scrie de mână, în aceeaşi zi, o notă raport, cu antetul „Ministerul de Interne / Serviciul Municipal Petroşani”, în care precizează: „În data de 16.03.1983, am contactat pe colaboratorul «Paul», cu care ocazie acesta a arătat următoarele de la I.M. Lonea: în rândul personalului muncitor din subteran sunt discuţii din care reiese faptul că aceştia sunt nemulţumiţi de faptul că în luna februarie, cu toate că mina şi-a realizat sarcinile de plan, ei nu au fost retribuiţi aşa cum au sperat, ca urmare a introducerii noului program de 8 ore în 3 schimburi”. Ca măsuri, mai scrie acelaşi locotenent în raport, se precizează că „aspectul va fi raportat la buletinul informativ şi de asemenea se va sesiza şi conducerea unităţii cu aceste aspecte”. Ca sarcini, mai reiese din raport, „Paul” „a fost instruit să culeagă în continuare date referitoare la starea de spirit din cadrul I.M. Lonea, stări de pericol din subteran, precum şi aspecte care se pot ivi pe linie de iredentism”. Documentul este semnat de locotenentul H.M., cel care a cules informaţiile de la „Paul”. Cum s-a încheiat „pactul” lui „Paul” cu Securitatea În 20 decembrie 1983, într-un raport înregistrat cu numărul 0013889/09 şi aprobat de şefii Securităţii, se încetează colaborarea cu sursa „Paul”. Lt. Maj. H.M., cel care a întocmit raportul, precizează în acest document scris de mână următoarele: „Numitul Cozma Miron, (…) de naţionalitate şi cetăţenie română, în prezent subinginer miner la Mina Lonea, a fost recrutat în calitate de colaborator al organelor noastre la data de 07.09.1977, având numele conspirativ «PAUL» şi posedând dosar personal şi mapă anexă nr. 0013889. În perioada scursă de la recrutare şi până în prezent, colaboratorul a furnizat un număr însemnat de materiale informative, care au fost exploatate la momentul potrivit şi în baza cărora au fost întreprinse măsuri specifice muncii de securitate în cadrul obiectivelor economice.
Din luna octombrie 1983, susnumitul a devenit membru PCR, fapt pentru care propunem abandonarea colaboratorului şi folosirea lui în continuare ca sursă, cu aprobarea organelor de partid”. Cum îl evalua Secu’ De-a lungul celor şase ani în care Miron Cozma a colaborat cu Securitatea lui Ceauşescu, sub numele conspirativ „Paul”, cadrele din sistem i-au evaluat de câteva ori activitatea de sursă. În dosarul său din arhiva CNSAS, sunt păstrate şi aceste caracterizări pe care oamenii Securităţii i le făceau în perioada în care era sursa „Paul”. Astfel, în 1 noiembrie 1979, şeful Biroului C.V. şi ofiţerul specialist I Ş.T. semnează o notă raport, scrisă de mână, în care se precizează: „În data de 01.11. 1979, lt. col. Ş.T. am analizat activitatea desfăşurată de colaboratorul «Paul» (…) Nu s-a lucrat corespunzător în instruirea, dirijarea şi verificarea colaboratorului, în conformitate cu posibilităţile pe care le are acesta. Din verificările efectuate rezultă că nu este deconspirat, în anul 1979 nu a fost recompensat. Se va acţiona pentru verificarea complexă a colaboratorului, pentru instruirea şi dirijarea acestuia pe profil. În concluzie am stabilit că colaboratorul Paul este util în continuare pentru activitatea de contrainformaţii în sectoare economice în cadrul I.M. Lonea”. „Se bucură de încrederea personalului muncitor” În 31 mai 1980, într-un raport de verificare semnat de ofiţer specialist lt. maj. C.V., cu antetul Ministerul de Interne / Serviciul Municipal Petroşani, se arată că „Paul” „îşi desfăşoară activitatea ca subinginer în cadrul compartimentului energetic I.M. Lonea, a fost verificat prin reţeaua informativă, prin verificări directe şi pe baza informaţiilor pe care acesta le-a furnizat. A fost verificat la locul de muncă, rezultând că are o comportare bună, se bucură de încrederea personalului muncitor, nu a comis abateri disciplinare şi nici nu a fost sancţionat, îşi rezolvă cu promtitudine sarcinile de serviciu, fiind apreciat pozitiv de conducerea întreprinderii”. În acelaşi raport se mai precizează că „Paul”, „în activitatea de colaborare cu organele de securitate, s-a dovedit cinstit, corect, nu s-a deconspirat, a furnizat informaţii care s-au confirmat şi, în baza lor, s-au întreprins măsuri preventive înlăturându-se unele stări care puteau produce pagube economice. În societate, colaboratorul «Paul» de asemenea are comportare bună, nu este cunoscut cu vicii, are pasiuni pentru obiecte de provenienţă străină, are relaţii cu unii studenţi străini de la I.M Petroşani, printre care şi studentul sirian W.H., care se află în atenţia compartimentului de antiterorism”.
În concluzie, se precizează că „Paul” „este util în continuare în activitatea de contrainformaţii în sectoare economice”. Foto AP Din aceeaşi categorie, „o notă de analiză a colaboratorului «Paul», din 19 august 1980, făcută de „lt. col. Ş.T. în prezenţa lt. maj. C.V.”, arată că sursa „a furnizat materiale informative despre elemente aflate în lucru, cât şi despre unele stări şi fenomene negative din cadrul obiectivului I.M. Lonea, a participat personal la înlăturarea unor stări de pericol, care puteau genera evenimente în subteran. Informaţiile furnizate s-au dovedit a fi reale, ceea ce denotă că informatorul a fost corect în colaborarea cu organele noastre”. În continuare, se mai precizează că „se va acţiona pentru o dirijare mai bună, cât şi pentru verificarea colaboratorului, considerăm că este util în continuare pentru activitatea de contrainformaţii în sectoare economice”>>, arată jurnaliştii de la Adevărul. Miron Cozma a negat colaborarea cu fosta Securitate, menţionând că el a fost bătut de securişti şi a avut arest la domiciliu în 1977, după evenimentele din august, când a avut loc greva minerilor.
[slideshow_deploy id=’22083′]
« Restricții de apă, marți, la Hunedoara și Certej (Știre anterioară)
(Următoarea știre) Expertiză finalizată în „Dosarul Sucilă” »