Strângerea de probe nu se opreşte nicidecum în momentul arestării preventive a unei persoane suspicionate de comiterea vreunei infracţiuni pentru care instanţa consideră că este necesară aplicarea unei astfel de măsuri, iar telefonul public din arestul preventive poate fi pus sub ascultare, cu aprobarea instanţei, aşa încât se pot monitoriza orice discuţii purtate de presupusul făptuitor, pentru care la acel moment nu există încă vreo soluţie de condamnare.

O dovedeşte rechizitoriul întocmit în „Dosarul Sucilă”, cauză din care ies la iveală noi şi noi amănunte incredibile. AStfel, potrivit documentului menţionat, Judecătoria Deva a încuviinţat înregistrarea discuţiilor telefonice purtate de Adrian Sucilă – fostul poliţist vulcănean condamnat pentru act sexual cu un minor – de la postul telefonic public aflat în incinta Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Deva. Autorizarea a fost dată pentru perioada 20.07.2012 – 18.08. 2012. Mai grav, şi corespondenţa i-a fost atent monitorizată, iar anchetatorii susţineau în actul des esizare a instanţei de judecată, că acesta discuta despre corespondenţa purtată „cu ocazia comunicărilor telefonice şi ambientale”.

Pe de altă parte, păstrarea relaţiilor de amiciţie cu diverse persoane nu este recomandată celor aflaţi în arest preventiv, dacă plecăm tot de la cazul Sucilă, în care toate persoanele care l-au contactat în perioada în care a fost în Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Deva au fost atent verificate.

Se naşte şi o întrebare spinoasă: interceptarea telefonului public in Arestul Preventiv pornea doar în momentul în care fostul poliţist vulcănean se apropia de aparat, ori au fost înregistrate convorbirile tuturor persoanelor aflate în acel loc la momentul respectiv?

„Au început prin monitorizarea corespondenței subsemnatului a cărei inviolabilitate este prevăzută de Constituția României și de alte legi. Până aici am înțeles, nu exista nici o probă, trebuia cumva obținută pentru a justifica măsura arestării subsemnatului. Au continuat apoi cu înregistrarea audio – video în mediu ambiental a persoanelor care mă vizitau la arest, clar o intruziune în viața privată și personal a acestor persoane care nu aveau nici o legătura cu cauza și care îmi aduceau cele de trebuință. Nu au fost de ajuns înregistrările audio-video în mediu ambiental din timpul vizitelor la arrest s-a continuat așa cum arată rechizitoriul și cu verificarea acestor persoane. Dacă nu au obținut nici așa probe, un alt abuz extreme de grav avea să se petreacă în sensul arătat în și de rechizitoriu. În Centrul de Arest Preventiv Deva exista un telefon public și atrag atenția aici asupra cuvântului public, un telefon pe care îl foloseau doar arestații preventive, care discutau cu avocații sau membrii familiilor lor. Pentru obținerea de probe împotriva subsemnatului nu s-a mai ținut cont de respectarea legii și au pus sub interceptare și acel post de telefonie publică încălcând astfel toate principiile și drepturile omului, făcând o gravă intruziune în viața privată, personală și intimă a tuturor persoanelor arestate preventive și aflate sub imperiul prezumției de nevinovăție, a tuturor persoanelor care foloseau acel telefon public, a membrilor familiilor acestora care nu aveau nici o legatură cu cauza subsemnatului, având în vedere că așa cum se arată în rechizitoriu acel post telefonic public a fost interceptat 29 de zile”, ne-a declarat Adrian Sucilă, referindu-se la aspectele menţionate anterior. De precizat că Sucilă s-a aflat în arest preventiv aproape 7 luni, într-un dosar în care nu au existat probe directe.

Dacă acele persoane montiorizate din cauză că au luat legătura cu Sucilă ar depune o plângere la CEDO , probabil ar avea câștig de cauză şi atunci cine va răspunde?

Să nu uităm că, Departamentul de Stat al SUA a constatat încălcări flagrante şi grosolane ale drepturilor omului în România, mergând de la maltratări comise de poliţie şi abuzuri în arest preventiv până la ascultarea ilegală de telefoane de către SRI şi cenzura internetului, se arată în Human Rights Report dat publicităţii recent de Departamentul de Stat. Cât priveşte arestul preventiv şi dreptul la un proces echitabil, documentul precizează că au existat rapoarte de abuzuri pe parcursul anului în ceea ce priveşte reţinerea şi arestarea preventivă. La acest capitol s-a subliniat în mod explicit că procurorii pot introduce probe în dosar inclusiv din interceptări telefonice.

De asemenea, APADOR-CH a afirmat că majoritatea centrelor de detenţie preventivă din cadrul poliţiei au avut condiţii inadecvate. Astfel de centre au fost adesea situate în subsoluri şi nu aveau lumina naturală sau instalaţii sanitare. În unele centre de arest preventiv şi închisori nu a existat nici o posibilitate pentru întrevederi confidenţiale între deţinuţi şi familiile lor sau avocaţi.

De precizat că, până anul trecut CEDO a emis 16 hotărâri împotriva României, această fiind obligată să plătească despăgubiri de 85,540 de euro ($ 94,100) pentru condiţiile precare de detenţie şi pentru tratamentul inuman şi degradant din închisori.

Adrian Sucilă a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare şi interzicerea mai multor drepturi, după ce a fost acuzat şi judecat pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor. Cauza lui este acum pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde fostul poliţist vulcănean a promovat, prin intermediul apărătorului său, un recurs în casaţie, care ar putea demonta întregul eşafodaj construit de anchtetatori. Sucilă a fost şi este reprezentat în instanţă de avocatul Daniel Tomescu, căruia fostul poliţist, împreună cu fiica sa în vârstă de doar 13 ani doreşte să îi mulțumească pentru tot aportul adus, dar şi pentru faptul că de cele mai multe ori l-a reprezentat pro-bono!

Foto: observatorulnational.ro

[slideshow_deploy id=’30675′]