Autoritățile avertizează populația asupra riscului crescut de inundații. Conform legii, s-au acționat chiar și sirenele de alarmare. Ce trebuie să facă populația în cazul unei alarmări.
Reguli luate de pe site-urile de specialitate care trebuie respectate în cazul unei alarmări pentru FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE. Sunt foarte utile. Multa lume nu le cunoaște, însă.

Fenomenele meteorologice periculoase sunt reprezentate de ploile torenţiale, ninsorile abundente, furtuni şi viscole, depunerile de gheaţă, chiciura, poleiul, îngheţuri timpurii sau târzii, grindina şi seceta. În ultimii ani ţara noastră s-a confruntat cu o nouă formă de manifestare a acestor fenomen, necaracteristică geografic României, şi anume tornadele.
Cum se produce inundaţia?
Inundaţia reprezintă acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale şi dereglează buna desfăşurare a activităţilor social¬economice din zona afectată. Inundaţia apare atunci când albia unui râu nu poate prelua toată apa căzută din cer. Apele râurilor mari cresc şi scad mai încet decât cele ale râurilor mici. Astfel, într¬un bazin hidrografic mic, este posibil ca apele unui râu să crească sau să scadă într¬un interval de câteva minute sau câteva ore. În cazul râurilor mari creşterea şi descreşterea apelor poate dura mult. În consecinţă, în cazul râurilor mari, inundaţiile pot dura câteva zile, deoarece e nevoie de timp ca toată apa care cade în amonte să se scurgă. De asemenea, inundaţiile mai pot fi provocate şi prin scurgerile de pe versanţi şi creşterea debitului unui râu/pârâu într¬un timp foarte scurt.
De ce apar tot mai des inundaţiile?
Inundaţiile şi alunecările de teren se datorează în mare parte distrugerii pădurilor în bazinele hidrografice. Pădurile au un rol important în protejarea versaţilor de eroziune. În absenţa lor, versanţii se prăbuşesc, apar torenţii care distrug maluri, colmatează albiile râurilor şi conduc la revărsări catastrofale de ape. Singura soluţie pe termen lung este dezvoltarea fondului forestier.
Cine conduce acţiunile de intervenţie la inundaţii?
Primarul.El pune în aplicare planul de apărare împotriva inundaţiilor şi trece la asigurarea mijloacelor tehnice şi materiale specifice acestei situaţii.

În zonele inundate, prevenirea bolilor se face prin vaccinare, dezinfectarea cu var cloros a fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la 30 de minute de la fierbere. Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la frig, se anunţă la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.
Cea mai gravă boală post¬inundaţii – leptospiroza Persoanele care locuiesc sau călătoresc în zonele afectate de inundaţii sunt supuse riscului de îmbolnăvire cu leptospiroză. Aceasta este o boală cauzată de un grup de microorganisme ce o duc bine în sol umed şi apă caldă, dar rezistă şi la temperaturi joase păstrându¬se până la un an în gheaţă. Leptospiroza este o boală infecţioasă acută care se manifestă prin febră, intoxicaţie, cefalee puternică, insomnie, dureri în articulaţii (mai ales la gambe), afectarea rinichilor, a ficatului, sistemului nervos şi cardiovascular şi slăbiciune generală. Pot apărea hemoragii nazale sau gastrointestinale. Microbul pătrunde în organism prin piele, prin mucoasele nazale sau oculare, iar de acolo ajunge în sânge, unde se înmulţeşte în diverse organe, cum ar fi rinichii, ficatul sau inima. Perioada de incubaţie este de 2¬ 20 zile. Icterul apare în a doua sau a treia zi de boală, apoi dispare peste 2¬3 săptămâni. Leptospirele nu rezistă la uscăciune şi temperaturi înalte şi sunt sensibile la acţiunea razelor solare.

Focarele naturale sunt mai ales teritoriile cu relief jos (luncile râurilor, lacurile). Sursa principală animală sunt bovinele şi porcinele, dar circulaţia leptospirelor este menţinută de şobolani. Transmiterea bolii de la animale la om se face uşor, pe diferite căi: la îngrijirea animalelor, la contactul cu urina animalelor bolnave, sau pe cale alimentară cu produse contaminate de rozătoare. Simptome: frisoane, febră, slăbiciune generală, insomnie, greaţă, vomă, dureri lombare.

Toţi bolnavii de leptospiroză trebuie spitalizaţi. Pentru evitarea îmbolnăvirilor se recomandă evitarea scăldatului, evitarea contactului prelungit cu apa, păstrarea normelor obligatorii de igienă, cum ar fi spălatul cu săpun pe mâini, consumul de apă îmbuteliată sau fiartă şi răcită. Se evită automedicaţia, dacă apar simptome de boală diareică sau viroză respiratorie. Se tratează cu antibiotic.
Regulile de bază ce trebuie respectate în caz de inundaţii: ¬ învaţă semnalele de alarmare transmise prin sistemul înştiinţare alarmare; ¬ ascultă informaţiile oficiale şi buletinele meteorologice; ¬ semnalează autorităţilor locale inundaţiile, alunecările de teren şi accidentele majore; ¬ păstrează la îndemână un stoc de provizii pentru câteva zile; ¬ la evacuare, ia cu tine alimente pentru a le folosi pe drum.
Cum apare viitura?

Viitura este provocată de un aport de apă (ploaie torenţială, furtună, topirea zăpezii) asupra unui râu. Viiturile apar atunci când toate apele afluente unui râu primesc apă în exces. Într¬o albie ce are deja un volum de apă curgătoare, viitura împinge apa existentă, astfel că valul principal este o apă curată, urmată de apă tulbure încărcată cu pietre, sol, vegetaţie. În albiile seci, efectul este mai mare, pentru că acestea permit viiturii să atingă viteze mari. După viitură, nivelul apei scade, cu excepţia cazurilor când debitul ploii creşte. La râurile mari, revenirea apei la debitul normal poate dura zile sau săptămâni. În cazul unor succesiuni de precipitaţii, vor apărea mai multe valuri de viitură.
Ce facem în caz de viitură?

Dacă eşti în aproprierea apei, înainte de viitură vei simţi un curent de aer neobişnuit. Încearcă să ajungi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a impactului cu viitura. Nu fugi prin apă şi nu înota, pentru că riscul apariţiei de vârtejuri şi chiar de hipotermie. Dacă ai rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de aşteptare este în doi, aşezaţi şi grupaţi spate în spate pentru a reduce pierderile de căldură. Economiseşte lumina şi hrana şi pune repere pentru a urmări evoluţia nivelului apelor. Nu uita că cei prinşi de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase.
Reguli de comportare pentru populaţie, după producerea inundaţiei:

¬ Respectă îndrumările şi comunicările serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă; ¬ Intră cu extremă precauţie în interiorul clădirilor avariate sau slăbite; ¬ Nu intra cu torţe sau lumânări în clădirile inundate; ¬ Nu atinge firele electrice căzute sau rupte; ¬ Dacă simţi miros de gaze deschide toate ferestrele şi uşile, închide robinetul principal de gaze şi părăseşte casa imediat; ¬ Dacă aparatele electrice sunt ude, întrerupe sursa principală de curent, usucă¬le şi în final refoloseşte¬le; ¬ Dacă eşti sfătuit să evacuezi, fă¬o prompt; ¬ Verifică rezervele de apă şi de hrană înainte de a le folosi; ¬ Nu consuma alimente care au luat contact cu apa de inundaţie; ¬ Nu împiedica acţiunile de intervenţie; ¬ Anunţă rudele că eşti în siguranţă, altfel autorităţile pot pierde timp căutându¬te; ¬ Nu transmite zvonuri sau ştiri exagerate despre pagube şi stricăciuni.
Măsuri ce se iau dacă inundaţia te surprinde acasă:

Dacă aveţi timp luaţi următoarele măsuri: ¬ aduceţi în casă unele lucruri sau puneţi¬le culcate la pământ într¬un loc sigur (mobilă de curte, unelte de gradină sau alte obiecte care se pot muta şi care pot fi suflate de vânt sau luate de apă); ¬ blocaţi ferestrele astfel încât să nu fie sparte de vânturi puternice, de apă, de obiecte care plutesc sau de aluviuni; ¬ evacuaţi animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte cunoscute; ¬ încuiaţi uşile şi ferestrele după ce închideţi apa,gazul şi instalaţiile electrice; ¬ nu stocaţi saci de nisip pe partea din afara pereţilor, mai bine permiteţi apei de inundaţie să curgă liber prin fundaţie, sau dacă sunteţi sigur că veţi fi inundaţi procedaţi singur la inundaţia fundaţiei;
Dacă inundaţia este iminentă procedaţi astfel:

¬ mutaţi obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei; ¬ deconectaţi aparatele electrice şi împreună cu întreaga familie părăsiţi locuinţa şi deplasaţi¬ vă spre locul de refugiu (etaje superioare, acoperişuri, înălţimi sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor; ¬ în cazul în care sunteţi surprins în afara locuinţei (pe străzi, şcoli, parcuri săli de spectacole, autogări,etc.) este necesar să respectaţi cu stricteţe comunicările primite şi să vă îndreptaţi spre locurile de refugiu cele mai apropiate. Dacă inundarea casei este iminentă mută obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei. Deconectează energia electri9că şi alimentarea cu gaze a gospodăriei, părăseşte locuinţa şi mergi spre etaje superioare, acoperişuri, înălţimi.
Dacă se ordonă evacuarea respectă ordinea de evacuare stabilită:

copii, bătrâni, bolnavi şi în primul rând din zonele cele mai periclitate. Înainte de părăsirea locuinţei întrerupe alimentarea cu apă, gaze, energie electrică şi închide ferestrele. Scoate animalele din gospodărie şi dirijează¬le către locurile care oferă protecţie. Ia cu tine documentele personale, alimente, apă, trusa sanitară, un mijloc de iluminat, un radio. După sosirea la locul de refugiu, comportă¬te cu calm, ocupă locurile stabilite, supraveghează copiii, respectă măsurile stabilite.
La reîntoarcerea acasă nu intraţi în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră, nu atingeţi firele electrice, nu consumaţi apa direct de la sursă, ci numai după ce a fost fiartă, consumaţi alimente numai după ce au fost curăţate, fierte şi după caz, controlate de organele sanitare, nu folosiţi instalaţiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate, decât după aprobarea organelor de specialitate, acordaţi ajutor victimelor surprinse de inundaţii, executaţi lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, degajarea malului, curăţirea locuinţei şi mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor, sprijiniţi moral şi material oamenii afectaţi de inundaţii prin găzduire, donare de bunuri materiale, alimente, medicamente;

Reţineţi! Inundaţia este precedată, de obicei, de intervale mari de prevenire (mai puţin în cazul ruperii barajelor hidrotehnice, pentru localităţile situate, imediat în aval).

[slideshow_deploy id=’22083′]