Regele Mihai, la Atelierele Centrale şi Uzina Electrică Petroşani, la Mina Deak şi Preparaţia Petrila – vizită de studii urmată de examenul din Parcul N. Teodorescu din Petrila. Tot acolo regele a “gustat” pentru prima dată un nou sport pentru el – popicele.

Prin demersurile prof.dr. Vasile Gorgan, directorul Şcolii nr. 6 şi a regretatului primar Carol Schreter, Regele Mihai şi Regina Ana vin la Petroşani pentru a boteza şcoala cu pseudonimul literar al primei regine a României – Carmen Sylva. De atunci, Regele Mihai este Cetăţean de Onoare al Petroşaniului.

 Este verificat faptul că timpul este cel mai bun medicament pentru rănile sufletului, chiar şi ale istoriei… Dar, ca fiecare medicament, timpul are şi efecte secundare – uitarea. De aceea sunt binevenite zilele oficiale dedicate unor mari personalităţi, unor evenimente care au marcat o ţară, o lume, zile care par a avea semnificaţia lui “Să nu uiţi, Darie! Să nu uiţi!”. În vâltoarea vieţii  uităm multe amănunte care fac diferenţa, iar rememorarea adânceşte înţelesurile. La fel se întâmplă şi când moare un om…

În aceste zile, de când Regina Ana a trecut la cele veşnice, se scot intens în spaţiul public fapte şi atitudini ale familiei regale, de mulţi neştiute, pentru că până în 1990 nu era permis să se ştie, iar mulţi tineri şi copii nu ştiu pentru că sunt copiii părinţilor lor care nu au avut voie să afle. Înainte de 1989, cine a îndrăznit să păstreze măcar fotografia regelui Mihai, ascunsă prin pod, şi a fost prins de comunişti, a fost aruncat în puşcărie…

Regina Ana a fost cea care l-a susţinut în exil, l-a învăţat să-şi câştige pâinea (fiind specializat în multe domenii), să trăiască şi să se descurce ca orice om de rând, dar cu demnitatea unui rege, pentru că MS Mihai fusese crescut pentru a cârmui o ţară, educat pentru a fi om de stat, pentru a-şi iubi poporul necondiţionat. L-au găzduit Anglia, Elveţia, în timp ce ţara lui îl alunga şi îl hulea. Regina Ana l-a ajutat permanent să ţină aprinsă cu aceeaşi intensitate flacăra menirii sale.

Regina a plecat, Regele, la cei 95 de ani, nu se simte deloc bine, iar apusul e aproape. O dată cu el se va încheia un capitol important al istoriei României, se vor atenua relaţii cu ţări monarhice…

În Valea Jiului – momente rare cu Regele Mihai

În Valea Jiului, respectiv în judeţul Hunedoara, Regele Mihai a fost de patru ori. De două ori ca Mare Voievod de Alba Iulia. În 1934 şi 1935, MS Mihai a bătut Valea Jiului de la Est la Vest.

Datorită  fostului coordonator al PNL Valea Jiului, Costel Avram, a văzut lumina tiparului un volum preţios, un proiect la care scriitorul Marian Boboc  a trudit ani de zile uimit fiind de câte realizări erau trecute în dreptul PNL de-a lungul istoriei Văii Jiului. Deşi Marian Boboc publicase în presă fragmente din cercetarea sa cu gând că vreun liberal bine poziţionat va reacţiona, nu s-a întâmplat. Dar a venit nou intratul în PNL, Costel Avram, “să susţină un proiect de asemenea amploare” – O reconstiture cronologică a PNL, Liberalii lui Miocu.

În acest volum de 600 de pagini, am găsit evenimente din copilăria MS Mihai, care a venit, în 1934, în Valea Jiului şi în judeţul Hunedoara însoţindu-l pe tatăl său, Carol II, iar a doua oară, în iunie 1935, ca elev la şcoala palatină în al cărei catalog erau trecuţi 12 elevi.

Studiu tehnic la Atelierele Centrale, Mina Deak şi examenul de la Petrila

Avea 14 ani când MS Mihai venise cu clasa în vizită de studii – Industria locală. Li s-au prezentat  Atelierele Centrale ale Societăţii Petroşani (URUMP, azi o ruină), apoi Uzina Electrică Petroşani. MS Mihai şi colegii de clasă au fost duşi şi la Petrila, unde li s-a prezentat Mina Deak, Spălătoria de Cărbuni şi Fabrica de Brichete, li s-au oferit explicaţii tehnice de profesori şi ingineri.

Parcul N. Teodorescu din Petrila fusese pregătit pentru ca Voievodul Mihai şi colegii să-şi susţină examenul de studii tehnice sub conducerea generalului adjutant Tr. Er. Grigorescu. Chioşcurile fuseseră îmbrăcate în scoarţe naţionale, câteva gustări pentru palatini… Întrebat de un coleg despre ce a scris în lucrarea sa de examen, Voievodul Mihai a răspuns – “despre ascensoul electric de la mină”.

După examen, elevii nu s-au putut abţine şi au intrat în Popicăria de lângă Parcul Petrila şi, pentru prima dată, Regele Mihai a încercat “acest sport foarte mult practicat în Valea Jiului”. Este bine că măcar acest sport este mult practicat la Petrila şi astăzi.

De la Petrila, elevii au fost duşi la masă, la Restaurantul de vară Gambrinus, după care au făcut o plimbare pe Defileu, până la Bumbeşti. A doua zi, după ce au dormit în trenul regal, garat la Haţeg, Marele Voievod Mihai, face o vizită oficială pentru a împărţi ajutoare băneşti. 600 de familii din Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Lonea au primit din mâna MS Mihai 500.000 lei.

Conform dosarului Clasei Palatine ( clasapalatina.wordpress.com), de la Petroşani Marele Voievod de Alba Iulia pleacă spre “Sarmizegethusa romană (Ulpia Traiană), în compania profesorului Constantin Daicovici. Apoi, la Hunedoara (uzinele, Castelul Corvineştilor) şi Ghelar – ajungând până noaptea la Orăştie. A urmat Deva (unde, printre altele, văd monumentul dedicat lui Crişan, gorunul lui Horea şi mormântul lui Avram Iancu – în faţa bisericii din Ţebea) şi Brad. După care vizitează „triunghiul de cetăţi dacice” din munţii Orăştiei (Sarmizegethusa lui Decebal/dacică, Costeşti, Piatra Roşie) – în ziua solstiţiului de vară – în prezenţa prof. Daicovivici şi D.M. Teodorescu. Seara, participă la o şezătoare cercetăşească în Orăştie”.

Regele “Cetăţean de Onoare” al Petroşaniului, Carol Schreter şi prof. Gorgan

Din din documentele prezentate, acea zi de 16 iunie 1935 a fost ultima vizită a Regelui Mihai în Valea Jiului… Şi totuşi, nu.

Ultima vizită făcută la Petroşani a fost după 71 de ani de la examenul susţinut în Parcul Petrilei şi ajutorarea familiilor dintre Jiuri, în anul 2006. Această vizită a regelui Mihai şi a Reginei Ana s-a datorat, în principal, prof.dr. Vasile Gorgan, directorul Şcolii Gimnaziale nr. 6 Petroşani, un monarhist convins, la împliniarea a 40 de ani de la înfiinţarea şcolii, ocazie cu care a fost botezată “Carmen Sylva”, pseudonimul literar al primei Regine a României, Elisabeta, soţia Regelui Carol I, numită de popor “mama răniţilor” pentru că a înfiinţat spitale, servicii de urgenţă, vestitul Azil al orbilor etc. A fost şi o scriitoare şi o artistă complexă, care a adunat în jurul său oamenii de cultură ai României.

În demersul său, profesorul Vasile Gorgan a fost susţinut puternic de regretatul primar Carol Schreter.  Atunci, în octombrie 2006, Regele Mihai a primit titlul de „Cetatean de Onoare” al municipiului Petrosani, ca o recunoaştere a personalităţii sale pregnante în istoria României şi a demersurilor făcute de acesta pentru integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Regele Mihai şi Regina Ana au primit în dar obiecte tradiţionale momârlăneşti, chiar două costume populare din zona Pădurenilor. Reprezentanţii Uniunii Sindicale Mine Energie Valea Jiului le-au făcut o adevărată surpriză – două tablouri, copii ale unor fotografii-document, care-l prezentau pe Regele Mihai în vizita de studii în Valea Jiului, din 1935… Jurnalistul şi artistul Ovidiu Părăianu i-a înmânat, de acum celebra, “Cheie de aur”.

“Cu istoria la masă… alţi regi nu vom mai avea”

O altă vizită, în judeţul Hunedoara, a Regelui Mihai şi Reginei Ana, a fost după ce şi-a recăpătat cetăţenia română în 1997 şi i s-a permis să viziteze ţara, pe care a străbătut-o în lung şi-n lat conducând personal un Ford Ranger. Majestăţile lor au fost găzduite peste noapte la Mănăstirea Prislop. La cina de la Mănăstire, la masă cu regele, au stat şi câţiva ziarişti din Valea Jiului, care au însoţit familia regală, de la care am reţinut atunci discuţia referitoare la revista literară “Gândul”, din al cărui colectiv redacţional făcea parte şi Maica Stareţă a Mănăstirii Prislop.

Acum, după moartea Reginei Ana, unul dintre ziariştii din Valea Jiului aflat, atunci, “cu regele la masă”, Ileana Firţulescu, spune că acea amintire va rămâne una preţioasă pentru că are convingerea că alţi regi România nu va mai avea.

“După anunţul trecerii în eternitate a reginei Ana, am rememorat fiecare trăire a acelei zile, când am stat „Cu regele la masă” – acesta a fost şi titlul repotajului din cotidianul Văii Jiului, Matinal -, la Mănăstirea Prislop, unde familia regală a şi fost găzduită peste noapte… I-am însoţit atunci, prin judeţ, cu alţi trei colegi din redacţie – Dorel Neamţu, Mihai Barbu, Ghiţă Băran -, dar şi cu cei de la Televiziunea One TV Petroşani. Am vorbit multe cu alteţele lor, nimic important şi totul important… Discreţie şi nobleţe, simplitate şi măreţie… Am avut permanent sentimentul că mă aflu în preajma unor energii, pe care nu le pot defini nici astăzi, şi care mă inundau trezindu-mi o simţire anume, ca atunci când ieşi din Biserica binefăcătoare… O amintire preţioasă. Am stat cu istoria la masă….” – declară jurnalistul Ileana Firţulescu, acum, la încheierea unui capitol al vieţii monarhilor  României.

[slideshow_deploy id=’27126′]