Săptămâna viitoare se împlinesc 19 ani de zile de la debutul masivelor disponibilizări de mineri din Valea Jiului. Alte câteva sute de ortaci vor părăsi mineritul tot prin disponibilizare.

Primul şi cel mai mare „val” de disponibilizări a luat cu el nu mai puţin de 18.000 de ortaci atraşi de mirajul „arginţilor” oferiţi de guvernanţi. Aproape 20.000 de oameni şi-au lăsat baltă serviciile şi au optat pentru bani, cu ajutorul cărora au golit în doar câteva zile toate magazinele de mobilă şi produse electronice sau electrocasnice din zonă. După numai câteva luni, aceleaşi produse achiziţionate cu ocazia euforiei primelor zile de după disponibilizare erau vândute pe te miri ce la colţ de stradă.

Locurile de muncă în compensare n-au mai apărut. Între timp, foştii mineri şi familiile lor cu 2-3 copii (minim), aşteptau mila celor care i-au amăgit. Atâta s-a întins minciuna guvernanţilor ortacii au ales alte căi de supravieţuire. Cei mai mulţi lucrează în prezent în străinătate, în special prin Spania sau Italia, în domenii de activitate care nu cer o pregătire specială. În cifre seci, în anul 1997 au fost disponibilizaţi fix 18.312 dintre angajaţii fostei Regii Autonome a Huilei Petroşani, actuala CNH SA. Dintre aceştia, 82,12% erau bărbaţi şi 17,88%  femei. 503 dintre ei aveau studii superioare, 2.747 erau absolvenţi de liceu şi 15.062 aveau doar 10 clase.

În acelaşi timp, printre primii mineri disponibilizaţi  se aflau 10.844 de ortaci calificaţi, dar şi 4.218 de necalificaţi. În funcţie de meserii, cei mai mulţi disponibilizaţi s-au regăsit printre mineri (4.066), urmaţi de lăcătuşi (2.937) şi electricieni (1.582). Potrivit vârstei, cei mai mulţi dintre proaspeţii disponibilizaţi aveau între 26 şi 35 de ani (6.100 de persoane), fiind urmaţi de cei care se încadrau în categoria 35-45 de ani (4.915). În urmă cu 19 ani de zile în Valea Jiului, în minerit, activau circa 55.000 de persoane.

[slideshow_deploy id=’17636′]