Susținerea sectorului termoenergetic poate aduce României o procedură de infringement din partea UE
Comisia Europeană ar putea declanșa o procedură de infringement împotriva României, întrucât modificările aduse Legii energiei în Parlament sunt susceptibile că ar afecta concurența în piață, a declarat, pentru AGERPRES, Corina Popescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.
„Guvernul a trimis Parlamentului un punct de vedere în privința acestor modificări ale legislației. Există și o scrisoare din partea Comisiei Europene, care arată că prevederile sunt susceptibile că ar afecta concurența în piață, așa că riscăm declanșarea unei proceduri de infringement. Nu vrem să ajungem aici, dar este o decizie a Parlamentului”, a spus Corina Popescu.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, 10 octombrie, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012, potrivit unui comunicat de presă al Camerei.
Legislativul aprobase, în iunie, mai multe modificări la Legea 123/2012 (legea cadru a energiei electrice și gazelor naturale), printre care și faptul că producătorii de energie pot încheia contracte între ei pentru a-și forma propriul mix de electricitate. Guvernul a transmis Parlamentului un punct de vedere în care afirmă că nu susține adoptarea acestei legi, iar președintele Klaus Iohannis a trimis legea spre reexaminare în Parlament pe 20 iulie, după ce a cerut și punctul de vedere al Consiliului Concurenței.
Potrivit lui Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, legea aprobată de Parlament ridică probleme legate de subvenționarea energiei scumpe, dar și de un posibil ajutor de stat, lucru indicat inclusiv de către Comisia Europeană. Mai exact, modificările ar avantaja producătorii de energie cu costuri mai mari, precum cei pe bază de cărbune, respectiv complexurile energetice Oltenia și Hunedoara.
„Consiliul Concurenței a transmis Președinției un punct de vedere în care spunem că textul este neclar, că se pretează cel puțin la o interpretare care ar permite o subvenționare a energiei din surse mai scumpe pe seama energiei electrice produse mai ieftin, ceea ce ar fi dus la un preț mai mare al electricității pentru consumatori, fie ei casnici sau industriali. În același timp, ar ridica probleme din punctul de vedere al ajutorului de stat. Este vorba de firme de stat, atât producătorii de energie mai scumpă, cât și cei de energie mai ieftină. În acest sens, am primit și o adresă din partea Comisiei Europene care ne atrăgea atenția că vor să analizeze din punctul de vedere al ajutorului de stat aceste prevederi”, a declarat Chirițoiu, pentru AGERPRES, în luna august.
Întoarsă în Parlament, legea a trecut în aceeași formă de Senat, în luna septembrie, iar, în camera decizională, deputații din Comisia de industrii au operat o singură modificare, însă nu la articolul care ridică probleme de concurență.
„În urma examinării cererii de reexaminare formulată de Președintele României și a legii, a punctului de vedere primit de la Consiliul Concurenței, precum și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a constatat că nu se introduc distorsiuni pe piața concurențială, achiziția de energie electrică desfășurându-se transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu pe piața concurențială, pe platformele administrate de Societatea Comercială „Operatorul Pieței de Energie Electrică” — S.A. Referitor la observațiile cu privire la rezerva de combustibil [modificarea art. 27 lit. f)], s-a hotărât introducerea mențiunii de „asigurare a siguranței Sistemului Energetic Național”, se arată în raportul Comisiei de industrii și servicii din data de 4 octombrie.
La începutul lunii iulie, Iulian Iancu, președintele Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților, declara că modificările aduse legii energiei nu conferă un avantaj producătorilor mai scumpi, pe bază de cărbune, ci corectează tratamentul discriminatoriu la care erau supuși aceștia până acum.
„Această lege nu a mai fost modificată din 2012 până astăzi. În mixtul energetic al României, producătorii care au cel mai mare cost pentru producția de energie, adică cei care folosesc cărbunele — obligați fiind să funcționeze în condiții exclusiv de piață, condiții care au fost stabilite în anul 2000, în mod eronat în opinia mea, pentru că niciodată cărbunele nu va putea concura cu hidroenergia, cu gazele naturale sau cu nuclearul — au fost dezavantajați din start, împărțind capacitățile de producție pe tipuri de combustibil. Li se oferă o șansă, care nu este un avantaj extraordinar sau uriaș, acela de a putea să-și construiască propriul mixt de producție de energie, astfel încât el să facă față unui preț concurențial, adică să-și mențină statutul de participare pe platforma concurențială. Producătorul este în continuare obligat ca întreaga energie, indiferent de cum o aranjează și cum o mixează, să o pună pe platforma concurențială, pe OPCOM, și această cantitate să fie văzută de absolut toată lumea”, a spus Iancu.
Modificările la Legea energiei au fost inițiate de un grup de parlamentari din Gorj și Dolj.
[slideshow_deploy id=’24093′]