Calcularea impozitului pe terenul agricol în 2017 este o procedură stabilită prin Codul Fiscal. Acest impozit este obligatoriu și trebuie achitat de către toți proprietarii de terenuri – cu câteva mici excepții, fie că este vorba despre teren intravilan sau extravilan, sau de modul de folosire a suprafeței de pământ.

Potrivit Codului Fiscal intrat în vigoare de anul trecut, impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de Consiliile Locale. Tot prin decizie de Consiliu Local se stabilește și valoarea impozitului pe teren dar cuantumul nu poate să depășească cu mai mult de 50% sumele standard prevăzute de noul Cod Fiscal.

Impozitul se achită în contul bugetului local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului (pentru Bucureşti) în care este amplasat respectivul teren.

De la bun început trebuie să știți că impozitul pe teren este plătit de proprietar, chiar dacă nu acesta utilizează suprafața, adică dacă o are arendată. Obligația acestei taxe îi revine celui care deține suprafața agricolă, chiar dacă între el și arendaș pot exista înțelegeri contractuale de preluare a acestui impozit de către fermier.

Astfel, impozitul pe teren este datorat, pentru întregul an fiscal, de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. Astfel, cei ce dețineau terenuri la 31 decembrie 2016 sunt obligați să achite această taxă pentru tot anul 2017, chiar dacă vor vinde bunul până la finele anului în curs.

Spre exemplu, o persoană ce vinde un teren în aceste zile va achita impozitul aferent pentru tot anul 2017, urmând să scape de această obligaţie abia de la anul.

Calcularea impozitului pe teren se face luând în calcul suprafața terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

Astfel, în cazul unui teren amplasat în interiorul oraşului (intravilan), înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, precum și terenul înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii în suprafață de până la 400 mp, inclusiv, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu o sumă corespunzătoare prevăzută în Codul fiscal.

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie, prezentat în tabelul de mai jos.

Precizăm că rangul localității este stabilit de legislația în vigoare astfel:
a) rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanţă europeană;
b) rangul I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;
c) rangul II – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;
d) rangul III – oraşe;
e) rangul IV – sate reşedinţă de comună;
f) rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Model de calcul pentru 2 hectare de teren arabil în extravilan, localizat pe raza unui sat reședință de comună (localitate cu rangul IV):

2 (hectare) X 42 (lei, conform unei presupuse hotărâri de CL) X 1,10 (rangul) = 92,4 lei

Model de calcul pentru 5 hectare de pășune localizate pe raza unui sat 

5 (hectare) X 28 (lei, conform unei  presupuse hotărâri de CL) X 1 (rangul localității) = 140 lei

*Notă: Puteți solicita primăriei de care aparțineți sau funcționarului de la ghișeu să vă pună la dispoziție sumele adoptate de Consiliul Local pentru fiecare categorie de folosință a terenurilor. Unele autorități locale au afișate aceste informații chiar și pe site.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 de metri pătrați , impozitul se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de mai jos iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie (același ca și pentru terenul extravilan).

În cazul unui contribuabil care deţine mai multe terenuri situate în intravilanul aceleiaşi unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, suprafaţa de 400 mp se calculează o singură dată, prin însumarea suprafeţelor terenurilor, în ordine descrescătoare.

Dacă terenul înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 mp, impozitul se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută într-un tabel din Codul fiscal.

Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.

Impozitul pe teren se plătește anual, în două tranșe egale

Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. ”Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Impozitul pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată”, se arată în Codul Fiscal.

Impozitul pe teren 2017. Cine este scutit de plată

Sunt scutiți de la plata impozitului doar fermierii care dețin terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare sau terenuri care au fost afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani. Începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Confom Codului Fiscal, nu se plătește impozitul pe teren pentru:

• terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;
• terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, respectiv: persoanele care au fost private de libertate, cele care au avut stabilit domiciliu obligatoriu sau cele strămutate într-o altă localitate, dar şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, adică acele persoane care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuţii din motive etnice;
• terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate.
• terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
• terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
• terenurile fundaţiilor înființate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;
• terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase;
• terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate;
• terenurile unităţilor sanitare publice, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
• terenurile folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie etc.;
• terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A.;
• terenurile Academiei Române și ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română;
• terenurile instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, cu excepţia celor folosite folosite pentru activităţi economice.

În anumite situații, așa cum a fost seceta de anul trecut, consiliile locale pot stabili scutirea sau reducerea impozitului pe teren.

agrointel.ro

[slideshow_deploy id=’17636′]