Ministerul Dezvoltării publică harta interactivă a bunelor practici identificate în domeniul prevenirii corupției. Valea Jiului stă cel mai prost la acest capitol. Niciuna din cele șase primării ale Văii Jiului nu a implementat vreun astfel de program.

“În vederea realizarii schimbului de bune practici, precum si pentru crearea unei retele a integritatii, MDRAP a realizat o Harta interactiva a bunelor practici identificate în domeniul prevenirii coruptiei, identificate în perioada 2013 – 2015, pe parcursul activitatílor desfasurate în implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2012 – 2015. Informatiile au fost extrase din analiza rapoartelor finale privind implementarea SNA 2012-2015 transmise de catre autoritatile administratiei publice locale”, arată MDRAP.

6 din 69

Doar șase primării din cele 69 de unități administrativ-teritoriale de la nivelul județului Hunedoara au implementat programe de prevenire a corupției. Localitatea reședință de județ, Deva, are un astfel de program.

“Pentru identificarea vulnerabilităților, amenințărilor și riscurilor la corupție, primăria a organizat în 5.12.2013, un atelier de lucru, eveniment la care au participat cetățeni,reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale locale, experți independenți în diferite domenii ale administrației publice locale, reprezentanți ai altor autorități publice, precum și reprezentanți ai societăților comerciale din zona, în urma căreia a fost validată lista cu principalele atribuții ale primăriei, pe baza acesteia fiind întocmit Raportul de evaluare al riscurilor și vulnerabilităților la corupție”, arată raportul MDRAP.

La nivelul localităților, Primăria orașului Călan și Hațeg mai au un astfel de sistem. În schimb, trei comune din județ au implementat programe anticorupție. Este vorba e comuna Vețel, primăria comunei Sântămărie Orlea și Primăria comunei Orăștioara de Sus.

La nivelul tuturor localităților care au bifat proiectele de prevenire a corupției  “a fost realizat raportul de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție. Raportul include și măsuri de remediere a riscurilor și vulnerabilităților identificate. De asemenea, au fost adoptate instrumente de lucru în vederea monitorizării indicatorilor anticorupție: registrul abținerilor în caz de conflict de interese, registrul incidentelor de integritate, chestionarul de evaluare a cunoștințelor anticorupție ale angajaților și model de raport de evaluare a acestora. Pentru a evalua percepția cetățenilor cu privire la calitatea serviciilor publice, se utilizează cartonașul pentru evaluarea anonimă a integrității și calității serviciilor publice”.

[slideshow_deploy id=’13835′]