Potrivit datelor oficiale, masurate de Institutul National de Statistica, avem circa 2,34 de milioane de romani care iau lunar sub 2000 de lei si care, potrivit noului impozit anuntat in premiera de HotNews la inceputul acestei saptamani, ar urma sa fie scutiti de impozit. La un salariu brut de 2000 de lei, totalul taxelor incasate de stat se ridica la 1020 de lei (225.5 euro). Daca inmultim acest numar cu cel al salariatilor, Statul renunta (strict matematic, pentru ca banii aceia raman in economie, regasindu-se in alte parti) la circa 2,4 miliarde lei lei, sau la 528,8 milioane de euro. In realitate, o crestere a veniturilor nete va avea ca efect fie o crestere a economisirii, fie a consumului, in acest caz incasarile mai mari ale comerciantilor ducand de asemenea si la venituri la buget mai mari din taxarea consumului.  Vezi in text cum sunt distribuiti salariatii in Romania pe grupe de salarii brute.


 

In total, avem 1,71 milioane de romani cu salarii sub 1500 de lei, alti 630.000 fiind platiti cu lefuri cuprinse intre 1500 si 2000 de lei. Asta inseamna aproape 60% din totalul salariatilor din Romania.De mentionat ca, pentru a plati un salariu net de 1435 lei (2000 de lei brut), angajatorul cheltuie 2.455

lei. 

Iata mai jos structura cheltuielilor angajatului si a angajatorului:

Discutiile initiate in grupurile de lucru din MFP pe tema noului impozit pe gospodarii prevad mai multe scenarii, cel de baza fiind acela in care salariile de peste 2000 de lei vor fi taxate cu 10%, desi o parte dintre cei prezenti la discutii nu exclud sa fie introdus un nou prag de taxare, mult mai ridicat , destinat salariilor onsiderate mari. Deocamdata totul este in stadiu de scenarii, asa incat ne ferim sa avansam alte praguri si mergem pe declaratiile oficiale.Revenind la salariile mai mici de 2000 de lei, angajatul va ramane in mana cu 565 de lei in plus lunar, bani pe care fie ii va pune deoarte, ducand la o crestere la nivel agregat a economisirii, fie isi va mari confortul personal, cheltuind mai mult pe lucruri pe care pana atunci nu si le permitea ori facand mici investitii. In oricare dintre variante, la bugetul consolidat se vor intoarce (chiar daca in cantitate infima) o parte din bani ca urmare de pilda a taxarii consumului suplimentar.

Ceea ce intentioneaza MFP cu aceasta schimbare a filosofie in materia impozitelor aduce cu o mini-revolutie fiscala. Cresterea veniturilor salariale ale bugetarilor (greu de incurajat din punct de vedere al sustenabilitatii, avand in vedere „saltul” cresterii), alaturi de viitoarea revolutie a impunerii fiscale vor pune presiune si pe salariile din mediul privat, deja existand zone in care migratia angajatilor din privat catre sectorul bugetar fiind consistenta.

„Nu ne propunem sa punem biruri, ci sa impozitam totul. Daca vom scoate doar 2% din economia subterana vom avea cele 16 miliaarde pentru majorarile de salarii si pensii”, spune Olguta Vasilescu. Drept este ca in ultimii 25 de ani, asemenea intentii nu au dat rezultatele scontate, iar momentul ales pentru a face aceasta revolutie in fiscalitate nu este cel mai potrivit, tinand cont ca ne aflam intr-un foarte delicat echilibru din punct de vedere al angajamentelor asumate public (deficitul Bugetului, de cel mult 3%, ar putea fi consistent depasit, potrivit avertismentelor CE, FMI, Consiliul Fiscal s.a.)

hotnews.ro