Angajatorii nu vor mai reține din salariul angajaților, în fiecare lună, decât contribuțiile sociale, nu și impozitul pe venit, pe care românii vor fi obligați să și-l plătească singuri în cursul anului următor, când vor depune declarații de venit global pe gospodărie.

Bani deoparte trebuie să pună și cei care au venituri din dobânzi sau care au câștigat la jocuri de noroc, obligația de a reține impozitul la sursă fiind eliminată și pentru depozitele bancare și pentru organizatorii de jocuri de noroc, potrivit unui draft de modificare a Codului Fiscal, aflat în discuție și obținut de Profit.ro din surse guvernamentale. Rămâne să fie reținut în continuare la sursă, însă, de către notari, impozitul pe veniturile din vânzarea imobilelor.

Veniturile din salariile și asimilate salariilor, cele din activități independente, dar și veniturile din investiții sau din jocuri de noroc vor fi impozitate anual, prin globalizare la nivel de gospodărie. Dacă în prezent angajatorii trebuie să calculeze și să rețină salariaților atât contribuțiile sociale (pensii, sănătate, șomaj), cât și impozitul pe venit (de 16% în prezent), din 2018 nu vor mai reține și vira la buget decât contribuțiile sociale.

Impozitul pe venit rămâne în sarcina angajatului, căruia angajatorul are obligația să îi elibereze, până la finele lunii februarie 2019, doar un document din care să rezulte situația veniturilor nete realizate în cursul anului precedent. Astfel, draftul de modificare a Codului Fiscal obținut de Profit.ro abrogă articolul 80 care stabilea că “plătitorii de salarii și de venituri asimilate salariilor au obligația de a calcula și de a reține impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plății acestor venituri, precum și de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.”

Elimină, de asemenea, obligația prevăzută la articolul 81 pentru completarea și depunerea declarației privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, înlocuind-o cu “Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale și evidența nominal a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit”.

În schimb, pentru ca angajatul să-și poată completa declarația globală de venit în cursul anului următor, angajatorul este obligat, potrivit proiectului menționat, “să transmită/elibereze fiecărui beneficiar de venit un document care să cuprindă cel puțin informații privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul net realizat în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior”.

Nici plătitorii de venituri pentru activități independente nu vor mai reține la sursă impozitul pe venit, și această categorie de venituri urmând să fie supusă impozitului global pe gospodărie. Bancherii scapă de reținerea impozitelor deponenților Obligația de reținere la sursă este eliminată și pentru veniturile din investiții. În prezent, impozitul de 16% pe veniturile din dobânzi pentru depozitele la vedere și la termen, precum și pentru cele constituite în sistemul Bauspar, de economisire-creditare în domeniul locativ, este calculat și reținut de către bănci la momentul înregistrării în conturile titularilor, fiind apoi virat integral la bugetul stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.

După introducerea noului sistem de impozitare globală a gospodăriilor, potrivit proiectului obținut de Profit.ro, băncile scapă de obligația calculării și reținerii impozitului, însă trebuie să comunice fiecărui deponent persoană fizică, în scris, situația veniturilor/pierderilor înregistrate anual, depunând și la ANAF declarații anuale pentru fiecare contribuabil care le este client.
Procedura de aplicare a prevederilor de mai sus va fi stabilită prin ordin al președintelui ANAF. În mod ciudat, proiectul menționează obligația băncilor de a transmite informații privind totalul “veniturilor/pierderilor” realizate de deponenți persoane fizice, introducând, deci, și luarea în considerare a posibilelor pierderi, care nu ar fi posibile la plasamentele în depozite bancare decât în cazul unor dobânzi nominale negative (inexistente în România) sau în cazul în care s-ar ține cont și de comisioane, oferind un fel de deductibilitate fiscal pentru acestea. În prezent, impozitul de 16% se calculează doar pe venitul din dobânzi, fără a scădea din acestea comisioanele plătite de deponenți băncii.

Băncile declară periodic la Finanțe situația veniturilor din dobânzi realizate de persoane fizice pentru ca Finanțele să poată face verificări încrucișate, necesare identificării acelor contribuabili pentru care dobânzile sunt singura sursă de venituri. În cazul acestora, dacă nu sunt și salariați, legea prevede că datorează și contribuții sociale pentru câștigurile din investiții. Pentru veniturile din dividende impozitul, redus de anul trecut la 5%, a fost complet eliminat, astfel încât nici beneficiarii de astfel de venituri nu mai au obligația declarării, nici plătitorii nu trebuie să calculeze sau să rețină impozit.

Un an de pauză în încasările bugetare din impozit pe venit Abandonarea reținerii la sursă va însemna că statul nu va mai încasa lunar, pe tot parcursul anului 2018, impozit pe venit din salarii, drepturi de autor, activități independente, investiții, câștiguri din jocuri de noroc, adică peste 20 miliarde de lei sau circa 10% din veniturile totale ale statului. Bani pe care speră să-i colecteze în anul următor, după ce românii își vor depune declarațiile de venit global pe gospodărie.

Problematică în aplicare, în condițiile în care reținerea la sursă a fost eliminată, se anunță a fi impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc. Organizatorii de astfel de jocuri vor avea, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, obligația de a stabili, pentru fiecare jucător, venitul brut anual realizat, să-i transmită acestuia situația până în februarie anul viitor și să depună, până la aceeași dată, și la organul fiscal competent o declarație informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare beneficiar de venit în parte.

Pentru o categorie de venituri, Guvernul nu s-a riscat, totuși, să elimine reținerea la sursă. Este vorba despre veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, unde obligația calculării și reținerii impozitului este lăsat în continuare în sarcina notarilor. Proiectul de modificare a Codului Fiscal prevede și modificări în modul de calcul al impozitului. Astfel, tranzacțiile mai mici de 450.000 de lei nu vor fi impozitate, iar cele de valori mai mari vor fi impozitate cu 3% pentru suma ce depășește 450.000 de lei.

Este o relaxare substanțială a fiscalității pentru această categorie de venituri, până acum fiind taxate cu 3% toate tranzacțiile până la valoarea de 200.000 de lei dacă imobilele vândute au fost dobândite de vânzător în urmă cu mai puțin de 3 ani, și cu 2% dacă erau deținute de mai mult de 3 ani. Pentru valori mai mari de 200.000 de lei, impozitul este de 6.000 de lei + 2% din ce depășește 200.000 lei, la imobile deținute de mai puțin de 3 ani, respectiv 4.000 lei + 1% din ce depășește 200.000 de lei pentru imobile deținute de vânzător de mai mult de 3 ani.

profit.ro

[slideshow_deploy id=’13835′]