Greenpeace monitorizează calitatea aerului respirat de hunedoreni

Acțiunea face parte din campania denumită sugestiv ”Praf de România”, în urma căruia se dorește să se atragă atenția asupra calității aerului. Astfel, Greenpeace România a dezvoltat, împreună cu laboratorul de robotică Robotev din Bulgaria, o serie de dispozitive de monitorizare independentă a calității aerului, botezate ”prafometre”, echipamente ce vor ajunge și în județul Hunedoara.

”Le-am denumit ‘prafometre’ și fac parte dintr-un proiect pilot orientat spre colectarea și analizarea datelor de către membrii publicului larg (citizen science). Aparatele pot detecta praful fin din aer (PM10 — pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri) și transmit datele înregistrate către site-ul greenpeace.ro, pe pagina dedicată acestei campanii. În cadrul unui workshop care a avut loc la atelierul Hubs din București, voluntarii Greenpeace România au asamblat 40 de prafometre, care urmează să fie distribuite în mai multe localități din țară, printre care București, Iași, Brașov, Craiova, Hunedoara, Ploiești, Sebeș și Târgu Jiu”, arată Greenpeace.

Ministerul Mediului asigură monitorizarea calității aerului înconjurător prin cele 142 de stații distribuite pe toată suprafața României, iar informarea publicului în timp real se face pe site-ul dedicat, www.calitateaer.ro. Din totalul acestor stații, numai 93 sunt funcționale.

”Agenția Europeană de Mediu a estimat că doar în România aproximativ 28.000 de decese premature au fost asociate cu poluarea aerului în 2013, iar costurile externe legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului, se ridică anual la peste 10 miliarde euro. Le cerem Ministerului Mediului, primăriilor și consiliilor județene să ia măsurile necesare ca cetățenii României să respire un aer curat”, declară Alin Tănase, coordonator campanii Greenpeace România. Potrivit activiștilor de mediu, sursele majore de poluare a aerului în România sunt: arderea combustibililor fosili în sectorul energetic, procesele de producție (industria metalurgică, industria chimică etc.), transportul rutier, șantierele de construcții, haldele și depozitele de deșeuri și sistemele de încălzire individuale.

[slideshow_deploy id=’20328′]