Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) s-a declanşat oficial la finalul lunii martie, în urma unui referendum naţional. Principala nemulţumire a britanicilor este faptul că piaţa muncii din Regat este serios afectată de numărul mare de lucrători care vin din ţări precum România sau Bulgaria, arată avocatnet.ro. În contextul în care săptămâna aceasta au loc alegeri în Marea Britanie, iar favoriţii sunt cei care prevăd cea mai restrictivă politică de migraţie, am stat de vorbă cu un specialist pentru a vedea la ce s-ar putea aştepta românii care lucrează acolo în următoarea perioadă de timp: au aceştia motive să fie îngrijoraţi de restricţionările ce ar putea fi introduse pe piaţa muncii, începând din 2019?

Ieşirea Marii Britanii din UE (pe scurt, Brexit) a fost declanşată oficial pe 29 martie 2017, englezii votând pentru această măsură. Este practic prima ţară membră a Uniunii care face un astfel de pas, iar consecinţele acestui lucru nu pot fi explicate pe baza unor comparaţii cu alte situaţii, pentru că nu există un precedent aici. Dreptul Uniunii ne arată că, în primăvara anului 2019, ieşirea Marii Britanii din UE va fi finalizată, însă termenul nu este absolut. Dacă ieşirea din Uniune va aduce sfârşitul libertăţii de circulaţie a persoanelor în şi din Marea Britanie, atunci în locul acestei libertăţi nu se poate aşeza decât un sistem complex de politici de migraţie.

Teama principală este că cei care sunt stabiliţi şi lucrează acolo se vor vedea forţaţi să plece, iar cei care au intenţia să lucreze în Marea Britanie vor trebui să se reorienteze. În contextul în care săptămâna aceasta au loc alegeri în Regat, iar favorit este Partidul Conservator, cel care are cea mai strictă viziune în politica privind migraţia, ne întrebăm dacă, odată ce Brexitul va fi finalizat, românii nu se vor trezi că Marea Britanie instituie măsuri similare cu cele luate de Elveţia luna trecută.

„Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a bulversat întreaga Europă, aruncând viitorul Uniunii într-un con de umbră. Unul dintre motivele principale care au stat la baza deciziei majoritare la referendumul pentru Brexit a fost, din păcate, şi promovarea ideii că migraţia forţei de muncă din statele est-europene ar afecta piaţa muncii din Marea Britanie. Continuând pe aceeaşi temă, Manifestul Partidului Conservator pentru alegerile din iunie 2017, propus de primul-ministru Theresa May, care are toate şansele de a obţine o nouă majoritate parlamentară, reia şi întăreşte promisiunea ca, după Brexit, cota netă de imigraţie în Marea Britanie să fie redusă la 100.000 de persoane anual. Acest lucru trebuie citit în paralel cu poziţia clar exprimată a premierului britanic, şi a negociatorilor cu Uniunea Europeană, că între limitarea libertăţii de mişcare şi accesul la piaţa europeană, primul factor este mai important”, a precizat pentru redacţia noastră Ioan-Luca Vlad, avocat doctor în drept internaţional.

Aşadar, limitarea accesului pe piaţa muncii este o posibilitate reală, mai ales dacă ne referim la cei care vor vrea să vină în Regat. Specialistul face referire la o cotă anuală de migraţie de 100.000 de persoane, care ar reprezenta diferenţa între cei care se mută în Marea Britanie pentru cel puţin un an şi cei care pleacă din Marea Britanie cel puţin un an. Conform informaţiilor oferite de Observatorul pentru Migraţie din cadrul Universităţii Oxford, estimarea pentru luna septembrie 2016 a cotei de migraţie a fost de 273.000 de persoane (marja de eroare fiind de 43.000). Aşadar, limitarea ar însemna micşorarea de aproape trei ori a cotei nete de migraţie.

„Având în vedere aceste date, este aproape sigur că, după Brexit, odată ce Marea Britanie va fi eliberată de constrângerile libertăţii de mişcare, accesul pe piaţa muncii din Regatul Unit va fi reformat, cel puţin în sensul limitării accesului noilor lucrători”, ne spune avocatul.

Potrivit unui alt studiu oferit de Observatorul pentru Migraţie, cei mai afectaţi de restricţionarea accesului pe piaţa muncii din Regat ar fi cei care fac muncă necalificată şi calificată. Cei de la Observator oferă aici câteva exemple: cei care lucrează în construcţii, la culesul fructelor sau au grijă de bătrâni. La polul opus, cei care n-ar trebui să-şi facă griji sunt cei înalt-calificaţi, cum sunt persoanele care lucrează în domeniul IT sau al finanţelor.

„Invocarea, de către guvernul britanic, a articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene permite iniţierea negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dar nu presupune o schimbare iminentă de statut pentru cetăţenii români care trăiesc şi muncesc legal în Marea Britanie”, a transmis MAE în contextul declanşării Brexitului.

---

Cu alte cuvinte, până la ieşirea Marii Britanii din Uniune, drepturile cetăţenilor români stabiliţi acolo la muncă sau studiu nu vor fi afectate nicicum de procedura ieşirii din Uniune. Abia ulterior acestui moment, în baza regulilor care vor fi stabilite, vom putea vorbi de o eventuală restricţionare de drepturi şi de modul în care ea se va aplica.

Dacă împiedicarea nou-veniţilor de a intra pe piaţa muncii din Marea Britanie are şanse mari să se realizeze, după finalizarea Brexitului, asta nu înseamnă că cei care sunt deja stabiliţi acolo vor fi forţaţi să plece. „Principiul respectării drepturilor câştigate, atât pentru cetăţenii UE din Marea Britanie, cât şi pentru britanicii din Uniunea Europeană, a fost afirmat pozitiv şi explicit de către ambele părţi în negocierile pentru Brexit (adică şi de către statele din UE, cât şi de către Marea Britanie, ca stat în curs de ieşire – n.red.). Din acest punct de vedere, apreciez că nu s-ar pune problema ca lucrătorii români din Marea Britanie să fie forţaţi să plece”, consideră Ioan-Luca Vlad.

„Problema care se pune, şi este specifică Marii Britanii, este a dovedirii acestor drepturi. După cum se ştie, Marea Britanie nu are un sistem de cărţi de identitate, şi nici o evidenţă a populaţiei precum statele continentale, inclusiv România. Ca atare, dovada individuală a dreptului de rezidenţă şi de muncă poate fi complicată. În Marea Britanie, recent, s-a introdus posibilitatea obţinerii unui certificat de înregistrare/certificat de rezidenţă pentru cetăţenii Uniunii Europene. Pentru a se proteja şi a putea beneficia în viitor de prevederile acordurilor de recunoaştere a drepturilor câştigate, recomand cu tărie tuturor cetăţenilor români din Marea Britanie să aplice din timp pentru certificatul de înregistrare (pentru cei cu mai puţin de cinci ani rezidenţă acolo), respectiv pentru certificatul de rezidenţă (peste cinci ani)”, a atras atenţia avocatul.

Aşadar, românii care sunt deja acolo ar trebui să se preocupe de obţinerea unui certificat de înregistrare sau a unei certificat de rezidenţă, după caz, aşa cum punctează specialistul. Detalii despre procedura obţinerii acestor certificate se regăsesc în informaţiile puse la dispoziţie de autorităţile engleze. De altfel, acestea indică celor interesaţi să se înregistreze aici, pentru a putea primi din timp informaţiile necesare referitoare la ce au de făcut în privinţa şederii lor acolo.

Aşadar, data de 29 martie 2019 nu reprezintă un termen „bătut în cuie” pentru finalizarea Brexitului şi pentru încetarea aplicării dreptului european (şi încetarea drepturilor cetăţenilor europeni, odată cu el). Schimbări în piaţa muncii din Regatul Unit nu îşi vor face apariţia mai devreme de acest termen, aşa cum o subliniam şi mai sus, dar nici de la 29 martie în mod obligatoriu. Practic, va trebui să vedem cum evoluează discuţiile dintre statele membre.

„În ipoteza că se ajunge la un acord, atunci cetăţenii români vor şti relativ din timp la ce să se aştepte. Un acord ar trebui să prevadă cel puţin măsuri tranzitorii şi proceduri necesare pentru dovedirea drepturilor câştigate, dacă se va respecta şi în viitor libertatea de circulaţie şi de stabilire, sau nu ş.a.m.d. În acest caz, aşa cum s-a antamat şi în unele discuţii informale din ultimele luni, va exista aproape sigur o perioadă de tranziţie, poate de 1-2 ani suplimentari (2019-2021) pentru aceste măsuri”, ne precizează avocatul.

„În schimb, în ipoteza a doua, dacă nu există niciun acord, atunci 2019 va aduce încetarea oricăror drepturi pentru viitor, pe baza dreptului Uniunii Europene, rămânând la latitudinea legislaţiei britanice să reglementeze soarta celor deja prezenţi acolo. În acest sens, în sesiunea parlamentară de după alegerile din iunie 2017, guvernul britanic va introduce un proiect de lege denumit popular The Great Repeal Bill 2016 (deşi mai corect i s-ar spune legea de preluare a legislaţiei europene) prin care se doreşte preluarea în dreptul britanic a majorităţii dreptului curent european. Ca atare, subiectul ar trebui reluat în momentul când această lege se conturează mai concret şi ea va crea şi un calendar care va trebui urmărit cu atenţie”, adaugă Ioan-Luca Vlad.