La 6 august s-au împlinit 100 de ani de la cea mai sângeroasă dar și cea mai glorioasă pagină din istoria României moderne: bătălia de la Mărășești! Centenarul acestei bătălii a fost evocat printr-o impresionantă manifestare chiar la Mausoleul Eroilor de la Mărășești. În calitate de secretar executiv, am primit de la dl. cpt. (r) Gheorghe Ile, președintele filialei, onoarea și responsabilitatea de a reprezenta Filiala Județeană Hunedoara a Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria” la comemorarea eroilor care s-au jertfit acum 100 de ani pe frontul Moldovei.
Acțiunile evocatoare au început dimineața la Mausoleul Eroilor de la Focșani unde, după ceremonialul religios și militar dedicat eroilor care odihnesc în acest mausoleu, am depus împreună cu Andrei o coroană de flori cu panglică tricoloră din partea A.N. Cultul Eroilor – Filiala Județeană Hunedoara. Ulterior am fost invitați la sediul Filialei Jud. Vrancea a A.N.C.E. unde am avut un schimb de experiență foarte interesant cu dl. Vasile Buruiană, președintele filialei.
La ora 20, la Mausoleul Eroilor de la Mărășești au început manifestările dedicate Centenarului Bătăliei de la Mărășești organizate de Ministerul Apărării Naționale și de Consiliul Județean Vrancea la care au participat cele mai înalte oficialități ale României (președintele României, primul ministru, președinții celor două camere ale Parlamentului etc.) și de la care nu au lipsit depuneri de coroane, survolul avioanelor de luptă, slujba religioasă, discursuri, decorarea drapelelor de luptă ale unor unități de elită din Armata Română și un foarte frumos și inspirat spectacol evocator.
În timpul intonării imnului național o baterie de tunuri a tras 21 salve de tun în memoria soldaților căzuți pe frontul Moldovei în urmă cu 100 de ani.
A doua zi, la Hotel Pandora Sport din Focșani, am participat la Simpozionul Național de Istorie „România în Primul Război Mondial, ediția a II-a – Campania din 1917. Centenar.”, în cadrul căruia un număr de 12 cercetători – cadre universitare, doctori și doctoranzi în istorie, ofițeri în rezervă și în retragere, arhiviști și muzeografi au prezentat în rezumat o serie de lucrări de înaltă ținută științifică dedicate suferințelor și izbânzilor României anului 1917.
Dezbaterile au fost moderate de dl. general de brigadă (rtr.) Grigore Buciu – vicepreședinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, iar dintre participanți merită remarcați: prof. univ. dr. Radu Ștefan Vergatti (membru al Academiei Oamenilor de Știință din România), prof. univ. dr. Dinică Ciobotea (coordonator științific al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa”), prof. Dumitru Garoafă (arhivist, consilier superior în cadrul Serviciului Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale), prof. dr. Dumitru-Valentin Pătraşcu, (muzeograf în cadrul Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”), istoricul Eugen Petrescu – director fondator al Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa”, col. (r) dr. Marius Turaiche (artist plastic, cercetător, publicist), prof. dr. Toma Rădulescu (muzeograf, Muzeul Olteniei), Andrei Popete-Pătrașcu (președinte la Asociația Cultural – Istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” din Târgu-Jiu). Discuțiile au fost pigmentate de câteva melodii patriotice interpretate de Andrei.
După-amiaza zilei de 7 august a fost dedicată vizitării interiorului Mausoleului Eroilor de la Mărășești unde am trăit emoționante clipe de reculegere lângă mormintele celor peste 5000 de eroi înmormântați aici, eroi care în urmă cu 100 de ani au scris una dintre cele mai frumoase pagini din istoria țării noastre. Au fost români care, atunci când și-au dat seama că există pericolul desființării României ca stat, că limba și credința noastră sunt în pericol, au aruncat vestoanele și cămășile care oricum nu-i protejau de gloanțele inamice și s-au aruncat cu un curaj incredibil asupra celor care le amenințau țara, neamul și familia. Un curaj izvorât din sentimentul că dacă pierd acea bătălie, nu le mai rămânea nimic de pierdut. Un curaj care l-a îngrozit pe dușman, l-a făcut să se întrebe ce căuta de fapt pe pământul apărat cu atâta îndârjire și să înțeleagă faptul că era imposibil să învingi o armată română care, deși era inferioară ca înzestrare tehnică, avea atuul acestei iubiri față de glie.
Acești soldați au ieșit din tranșee în cămăși sau cu piepturile goale arătând un inimaginabil dispreț față de moarte pentru că moartea lor li s-a părut un preț mic pentru salvarea patriei și a neamului. Au ieșit cu piepturile goale nu cu speranța că dintre milioanele de gloanțe care se trăgeau asupra lor nu-i va nimeri niciunul pe ei, ci cu convingerea că și dacă vor plăti cu viața, patria lor va dăinui, copiii lor vor putea revendica dreptul la demnitate.
La începerea războiului, Regele Ferdinand le-a promis acestor eroi doar că ”un neam întreg îi va binecuvânta și îi va slăvi”. Tocmai de aceea, alături de familia mea, la 6 august am fost la Mărășești.
Ioan Dorel Șchiopu
Secretar Executiv A.N. Cultul Eroilor ”Regina Maria” – Jud. Hunedoara