La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct, iar unul din zece nu supravieţuieşte, conform datelor Societăţii Române de Cardiologie.

Cei care au norocul de a supravieţui trebuie să înţeleagă că au primit o nouă şansă şi că riscul repetării experienţei este unul ridicat. Modul de viaţă este definitor pentru aceşti pacienţi. Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate în România, dar şi în lume. Urmează cancerul, după vin tare din urmă bolile mentale.

Stresul, alimentaţia şi sedentarismul îi îmbolnăvesc pe români. Şi, totuşi, unde greşim?

„Medicina primară deficitară, controlul inadecvat al factorilor de risc la nivelul populaţiei, ateroscleroza coronariană şi ruptura plăcii de aterom la nivel coronarian, toate astea sunt elemente patologice definitorii în procesul de producere a unui infarct. Capacitatea unui sistem medical de a depista această situaţie, la nivelul unei populaţii cu risc înalt de boală cardiovasculară, este definitorie, dacă se doreşte scăderea incidenţei infarctului.

Din nefericire, România are cele mai puţine centre de infarct (raportat la numărul de locuitori) din Europa şi, deocamdată, nu există nicio politică coerentă de creştere a numărului acestora. În plus, toate initiaţivele private (există patru noi centre private de boli cardiovasculare în România, care ar putea salva pacienţi cu infarct) sunt, deocamdată, blocate, demonstrându-se astfel că nu ştim să ne gestionăm, la nivel central, puţinele resurse pe care le avem în sănătate’’, precizează Prof Dr. Victor Costache pentru CSID.

Simptomele unui infarct

Pacienţii care suferă un infarct au şanse mari de supravieţuire dacă ajung la un centru specializat în 4-6 ore de la debut. Cum putem recunoaşte un infarct:

• Durere în piept apărută brusc
• Respiraţie dificilă
• Transpiraţii reci
• Senzaţia de teamă
• Bătăi neregulate ale inimii
• Manifestări digestive, cum ar fi greaţa şi vărsaturile.

„Este important să recunoaştem semnele unui infarct, atât pentru sănătatea noastră, cât şi a celor din jurul nostru. Viteza de reacţie este crucială în a creşte şansele de supravieţuire a pacientului. Modul de viaţă este răspunzător de 70% dintre bolile care îi omoară pe români, restul îl reprezintă gena şi accidentele. Istoricul joacă şi el un rol important.
Epigenetica transgeneraţională ne arată că moştenim predispoziţiile de la acelaşi sex, dacă sărim o generaţie. Adică, o femeie moşteneşte preponderent predispoziţiile de la bunica maternă, iar bărbatul de la bunicul patern.
Mai apoi, modul de viaţă trebuie adaptat structurii genetice moştenite, care reprezintă piatra de temelie. Aceasta se poate face numai apelând la un specialist, uneori chiar prin teste genetice”, spune medicul Florin Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată şi Nutriţie, pentru CSID. 

De asemenea, supărarea cântăreşte greu în acest proces. În anumite condiţii, chiar şi la pacienţii fără boală cardiacă în antecedente, inima poate fi solicitată excesiv de către aceşti doi factori: stresul şi canicula.

csid.ro

[slideshow_deploy id=’24093′]