Dosarul în care sunt cercetaţi Traian Berbeceanu şi cei care l-au trimis în faţa Justiţiei a ajuns la ultima etapă. Fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, condamnat de ÎCCJ la șapte ani de închisoare cu executare, susține că a fost ”o țintă”, iar scopul era ”salvarea lui Traian Berbeceanu”, precizând că DNA a început urmărirea penală împotriva sa doar în baza unor denunțuri, fără să aibă dosarul în care este acuzat de falsificare de probe. În schimb, fostul șef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, susține că ”Mureșan minte de îngheață apel”.

În 2013, Traian Berbeceanu a fost arestat timp de câteva luni într-un dosar instrumentat de DIICOT Alba, structură condusă de Ioan Mureşan. Ulterior, în 2014, DNA a deschis o anchetă care îi viza pe Mureşan, pe procurorul care a instrumentat cauza, Nicolae Cean şi pe poliţiştul Alin Muntean.

Fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, dar și fostul șef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, au fost contactați, de corespondentul Mediafax, după ce în presă au apărut documente potrivit cărora DNA a început urmărirea penală față de Mureșan, pentru represiune nedreaptă, iar procesul verbal de preluare a dosarului de la DIICOT s-a întocmit abia după o lună.

”În acelaşi sens al intervenţiei ilegale în cauza DIICOT şi protejării lui Berbeceanu Traian, DNA a început urmărirea penală faţă de mine și scms. Muntean Alin la 18.03.2014 deşi nu avea actele întocmite în dosarul 13D/P/2011 al DIICOT, Serviciul Teritorial Alba Iulia, pe care DNA le-a ridicat de la DIICOT, Structura Centrală, numai în 14.04.2014, după o lună. Se pune astfel justificat întrebarea, pe baza căror acte a apreciat DNA la data începerii urmăririi penale că eu şi subcomisarul de poliție Muntean Alin am făcut represiune nedreaptă, respectiv că nu existau indicii de vinovăţie faţă de Berbeceanu Traian. Știau că acesta este nevinovat? Aprecierea s-a făcut, evident şi aşa cum reiese din dosar, doar pe baza afirmaţiilor lui Berbeceanu Traian şi a câtorva denunţători, încolonaţi de acesta la DNA, denunţători salvaţi de Berbeceanu Traian în dosarele instrumentate de el cu Mircea Adrian la Deva (HIDRA, UTILAJELE, ş.a.). Mai mult, evident că Berbeceanu Traian era interesat să se salveze de ancheta DIICOT. În speţă nu este însă vorba doar despre probarea existenţei unor indicii de vinovăţie privind săvârşirea unei fapte de genul: furt, violenţă sau alte fapte, care presupun doar existenţa indiciilor privind comiterea acţiunii sau inacţiunii incriminate de lege. Pentru existenţa infracţiunii de represiune nedreaptă, era obligatorie obţinerea dosarului de la DIICOT pentru a se putea vedea dacă au existat indicii de vinovăţie pe care anchetatorii DIICOT le-au avut sau nu pentru formularea învinuirilor”, a spus Ioan Mureșan.

Faptul că s-a început urmărirea penală față de Ioan Mureșan, iar abia apoi s-a luat dosarul de la DIICOT este confirmat de procesul verbal, atașat acestui material. Numărul dosarului din procesul verbal – 386/D/P/2013 – apare și rechizitoriul de trimitere în judecată a lui Traian Berbeceanu.

Contactat și întrebat despre acest aspect, Traian Berbeceanu a afirmat că el, în calitate de parte vătămată, avea o copie a dosarului în care era acuzat de DIICOT și a pus-o la dispoziția procurorilor DNA, precizând că Ioan Mureșan cunoaște acest fapt.

De asemenea, Berbeceanu a adăugat, în urma celor declarate de Mureșan, că în cursul audierii în calitate de parte vătămată și parte civilă la DNA, în scopul ”dovedirii nevinovăției sale și a modului fraudulos în care foștii săi anchetatori au produs probe mincinoase”, a indicat procurorilor DNA o serie de martori cum, de altfel, au procedat și Ioan Mureșean, dar și fostul procuror Nicolae Cean și polițistul Alin Muntean – condamnați și ei în acest dosar.

”Procurorii DNA erau obligați legal să procedeze la audierea persoane indicate, aceștia fiind citați fără ca eu să am vreo implicare. Punctul meu de vedere este, din ce mi-ați zis dvs., că Ioan Mureșan minte de îngheță apele, realizează un atac injust la adresa Direcției Naționale Anticorupție și Înaltei Curți de Casație și Justiție unde s-a realizat fondul dosarului și au fost audiate toate persoanele la care face el referire în condițiile în care în cursul cercetării judecătorești atât el cât și apărătorii lui au avut posibilitatea să pună întrebări lămuritoare persoanelor audiate, adică tuturor martorilor, și au și făcut-o, martori care au infirmat în totalitate afirmațiile lui. Exemplificativ este că spune că DNA a început urmărirea penală față de el fără să aibă dosarul de la DIICOT. Nu este adevărat pentru că eu, în calitate de parte vătămată cu ocazia audierilor mele ca parte vătămată și ca parte civilă la DNA, am pus la dispoziția procurorilor DNA în două, trei rânduri zeci de documente din dosar, avându-le în fotocopie, fiind inculpat în mod nedrept de către DIICOT și având dreptul să am o copie a dosarului lor. (N.r. – DNA) Avea dosarul DIICOT de la mine și asta rezultă inclusiv din actele existente la dosarul DNA, respectiv procesele verbale întocmite cu ocazia predării de către mine a acestor acte. Și Ioan Mureșan cunoaște acest lucru însă preferă să dezinformeze opinia publică, folosindu-se în acest sens de mass-media, prezentând în mod denaturat realitatea. Este doar un exemplu, iar restul sunt toate minciuni și aberații de-ale lui Mureșan pe care nu doresc să le comentez întrucât dosarul nu a fost finalizat, nu s-a dat o soluție definitivă, este pe rolul Înaltei Curți, urmează să fie judecată calea apelului la completul de cinci judecători și ÎCCJ trebuie să se pronunțe cu privire la vinovăția sau nevinovăția persoanelor din acest dosar”, a spus Traian Berbeceanu.

Fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, subliniază, însă, că împotriva sa, dar și a celorlalți doi condamnați în acest dosar, procuror Nicolae Cean și polițist Alin Muntean, au fost folosiți de DNA ca denunțători persoanele cercetate și trimise în judecată de DIICOT Alba Iulia.

”DNA nu a fost astfel interesat de afirmaţiile martorilor privind faptele de corupţie, abuzurile şi deconspirările cauzelor comise de Berbeceanu Traian şi alte persoane din anturajul său, fapte avute în competenţă şi arătate de martori, încheind spre exemplu la sesizarea unui martor, doar un proces verbal prin care au arătat că verificările DNA mă privesc pe mine şi nu pe Berbeceanu Traian, aspect care confirmă încă o dată că eu am fost o țintă şi scopul era salvarea lui Berbeceanu”, a spus Mureșan.

La rândul său, Traian Berbeceanu, întrebat dacă ceilalți denunțători ai lui Ioan Mureșan sunt persoane ”salvate” de el în alte dosare, așa cum susține fostul șef al DIICOT Alba, a răspuns: ”Sunt niște mizerii și niște aberații de-ale lui Mureșan. Toate aspectele acestea au fost dovedite de către cercetarea judecătorească cu vârf și îndesat din punctul meu de vedere, acesta fiind și motivul pentru care cei trei și-au atras condamnări la închisoare cu executare”.

Pe de altă parte, Ioan Mureșan susține că DNA a analizat după ce a primit copia de la DIICOT doar câteva probe din cauză, nu toate şi în ansamblul lor, pentru a putea aprecia corect asupra indiciilor temeinice.

”Aşa cum reiese însă din DECIZIA CCR nr. 68/27.02.2017, DNA nu are competenţa şi nu poate interpreta probele, analiza  oportunităţile şi considerentele reprezentanţilor altor autorităţi publice şi cu atât mai mult a altor magistraţi, cu privire la care legea stabileşte expres că aprecierea probelor de către aceştia este liberă. Încălcarea acestor prevederi de către DNA este însă evidentă şi expresă. DNA nu a lăsat astfel DIICOT să-şi finalizeze ancheta şi să verifice fără obstrucţii realitatea acuzaţiilor aduse lui Berbeceanu Traian, administrând practic aceleaşi probe în paralel cu DIICOT şi luând în considerare doar datele furnizate de Berbeceanu Traian, evident interesate, fără a verifica credibilitatea acestora şi loialitatea administrării lor, favorizându-l pe Berbeceanu Traian şi intervenind practic în ancheta altui organ de urmărire penală pe care a obstrucţionat-o, creând un evident conflict constituţional între autorităţile statului şi nu un conflict pozitiv de competenţă, deoarece DNA nu dorea şi nu a solicitat anchetarea faptelor lui Berbeceanu Traian, considerându-l aprioric şi fără nicio anchetă nevinovat”, mai susține Ioan Mureșan.

De asemenea, Ioan Mureșan spune că legea prevede că magistraţii sunt suverani în a aprecia probatoriul administrat în cauzele cu care sunt investiţi, dând interpretarea pe care o consideră corespunzătoare, iar pronunţarea unor soluţii sau acte procedurale/procesuale de către procurori, potrivit convingerii lor, nu poate fi echivalată cu represiune nedreaptă sau abuz în serviciu.

”Tot în acelaşi sens este şi jurisprudenţa CEDO (ex. Cauza Nielsen contra Danemarcei) în care se arată că, prin presupunerea rezonabilă a comiterii faptei se înţelege existenţa unor date şi informaţii care pot convinge un observator obiectiv că este posibil ca o persoană să fi comis o infracţiune, presupunere care nu trebuie la data punerii în mişcare a acţiunii penale să fie de acelaşi nivel cu cel necesar pentru a justifica o condamnare. Ori, în mod cert şi evident, alţi procurori şi judecători au stabilit definitiv că în cauză există indicii temeinice de vinovăţie, ceea ce presupunea obligativitatea punerii în mişcare a acţiunii penale şi posibilitatea reţinerii lui Berbeceanu Traian acte pe care le-am întocmit conform propriei interpretări dată probelor administrate, interpretare care ar trebui să fie liberă şi necenzurată de DNA. Teoretic, continuarea anchetei putea duce la orice rezultat, însă DNA a intervenit brutal şi conflictual, obstrucţionând-o şi stopând evoluţia liberă a acesteia”, a mai explicat Ioan Mureșan.

Fostul șef al DIICOT Alba adaugă că DNA are ”un limbaj dublu dat de interesul de a-l salva pe Berbeceanu Traian” pentru că ”face parte din <<sistem>> și era protejatul acestuia”.

”Mai mult, dubla măsură se observă şi din comunicatul de presă al DNA nr. 828/VIII/3 din 05.05.2015, în care chiar DNA arată referitor la represiunea nedreaptă că: „măsurile preventive se dispun în cursul procesului penal, înainte de finalizarea cercetărilor, când nu se poate trage o concluzie definitivă despre vinovăția unei persoane. Pot fi situații în care probele administrate la un moment dat să justifice luarea unei măsuri preventive (şi evident punerea în mişcare a acţiunii penale care este obligatorie a fi făcută anterior), după care să fie administrate noi probe care să demonstreze nevinovăția unei persoane. Aceste ipoteze nu pot fi asimilate cu o infracțiune săvârșită de magistrat (represiune nedreaptă), ci sunt tocmai rezultatul unei bune funcționări a sistemului judiciar, care trebuie să strângă toate probele necesare aflării adevărului și să își formeze opinia doar la final, pe baza întregului probatoriu”. În aceste condiţii, dacă DNA susţine aceste aspecte public, de ce nu le aplică şi în speţa aceasta şi nu-mi recunoaște mie şi celorlalţi procurori DIICOT şi poliţişti anchetatori, posibilitatea de a interpreta probele conform propriei conştiinţe, de a efectua o anchetă şi a propune nişte măsuri preventive pentru suspiciuni grave de sprijinire a unor grupări infracţionale şi favorizarea infractorilor”, a mai spus Mureșan.

Totodată, fostul șef al DIICOT Alba susține că DNA a luat o parte din probațiunea efectuată de DIICOT, a readministrat-o și unde a reușit să ”preseze martorii”, a ”reinterpretat în favoarea lui Traian Berbeceanu declarațiile acestora”, date la Alba Iulia.

”După ce martorii erau audiaţi la DIICOT şi Berbeceanu ducea copiile declaraţiilor la DNA, aceştia erau chemaţi şi reaudiaţi de DNA, presându-i să-şi nuanţeze declaraţiile şi dând soluţii de neurmărire doar dacă declarau cum voiau ei. În aceste condiţii, cum ar putea reacţiona martorii? Acesta este rolul DNA? Acesta este un proces echitabil? DNA nu poate imputa astfel, fiind ilegal, mie şi celorlalţi anchetatori DIICOT, faptul că au făcut verificări privind datele şi informaţiile primite/constatate referitoare la Berbeceanu Traian, pe care le-au interpretat conform propriei lor aprecieri. Mai mult, cu privire la ancheta efectuată de mine şi ceilalţi procurori DIICOT, conducerea DIICOT, Procurorul General sau CSM nu au imputat nimic, ci din contră, s-a confirmat prin trimiterea în judecată a lui Berbeceanu Traian pe aceeaşi stare de fapt şi retragerea avizului de poliţie judiciară”, a mai spus Mureșan.

În replică, fostul șef al BCCO Alba consideră că instituțiile la care Mureșan face referire au fost ”induse în eroare de probele mincinoase, false”, produse cu scopul ”inculpării” sale nedrepte și consideră că nimeni nu s-ar fi putut aștepta ca un procuror șef DIICOT să uzeze de asemenea ”manopere infracționale”.

”Mai mult, instituțiile invocate de Mureșan nu aveau cum să cunoască adevărul la momentul reținerii mele ilegale, însă sunt convins că după efectuarea cercetării judecătorești efectuate pe fond s-a dovedit dincolo de orice dubiu că Mureșan, Muntean și Cean au trucat rapoarte de filaj, au interpretat în mod tendențios interceptări ale unor convorbiri telefonice, au falsificat conținutul listingurilor telefonice, au invocat în mod mincinos rezultatele unor testări poligraf care nu au existat în realitate, au tăinuit testări poligraf care nu profitau acuzării mele nedrepte, s-au audiat între ei cu identitate protejată, au consemnat aspecte mincinoase nedeclarate de martori audiați, au efectuat presiuni în scopul obținerii unor declarații incriminatoare împotriva mea. Au trucat tot dosarul până la urmă”, a explicat Berbeceanu.

Fostul șef al BCCO Alba a mai spus că a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru toate capetele de acuzare cu motivația că faptele pentru care am fost trimis în judecată nu există.

”O altă dovadă a minciunilor lui Mureșan e reprezentată de aceea că omite sa spună că pentru o mare parte din învinuirile pe care el mi le-a adus, reținându-mă ilegal, și întocmind împotriva mea o propunere de arestare, conținând date nereale și interpretări tendențioase, este aceea că însuși DIICOT structura Centrală a dat soluție de clasare pentru aceste fapte, cu aceeași motivație că faptele nu există (cu privire la așa-zisele sprijiniri ale unor pretinse grupări infracționale. Exemplu Litera – Simota; Biliescu)”, a spus Traian Berbeceanu.

Fostul șef al BCCO Alba consideră că i s-a fabricat dosarul deoarece a făcut investigații, în virtutea funcției pe care o avea, și a identificat dosare la care existau suspiciuni majore de comitere de infracțiuni de către Alin Muntean și Ioan Mureșan.

”Am sesizat conducerea Poliției și conducerea DIICOT-ului și probabil că cei trei se temeau că efectuez activități de urmărire penală și voi ajunge să stabilesc cu probe vinovăția lor. Având în vedere atitudinea lui Mureșan după pronunțarea sentinței pe fond, care a continuat acțiunile denigratoare și calomniatoare la adresa mea, prezentând opiniei publice aceeași stare de fapt mincinoasă, demontată în instanță, îmi voi reevalua poziția în ceea ce privește apelul declarat de mine, atât din punct de vedere a laturii civile, cât și din punct de vedere a laturii penale cu privire la inculpatul Mureșan Ioan”, a mai spus Berbeceanu.

Berbeceanu a încheiat precizând că scopul său este să se întoarcă la echipa, BCCO Alba Iulia, la locul său de muncă, să-și reia cariera de acolo de unde în mod nedrept și ilegal susține că i-a fost întreruptă.

La rândul său, Ioan Mureșan consideră că s-a urmărit înlăturarea lui din sistem, deși precizează că nu a avut achitări și a soluționat cauze complexe, în special economice, atât prin numărul de inculpaţi, cât şi prin gravitatea faptelor şi a prejudiciilor comise

”Se remarcă astfel că mulţi procurori care au anchetat cauze din domeniul macro criminalităţii economico-financiare au fost înlăturaţi de sistem. Exemplu Bica Alina, Ciurea Angela, Lele, Mureşan Ioan, ş.a”, a mai spus Mureșan.

Fostul şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a fost achitat în iunie 2016, iar Ioan Mureşan a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă.

Prin decizia Instanţei Supreme, Traian Berbeceanu a fost achitat, fiind găsit nevinovat pentru faptele luare de mită, sprijinire grup infracţional organizat, spălare de bani, fals în declaraţii, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.

În cazul fostului şef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, judecătorii au hotărât o condamnare de şapte ani cu executare, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi represiune nedreaptă, fapte de care l-au acuzat procurorii DNA.

Fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean a fost găsit vinovat pentru complicitate la represiune nedreaptă şi condamnat la doi ani cu executare. Instanţa a decis ca Alin Mirel Muntean, ofiţer în cadrul BCCO Alba să primească patru ani cu executare.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu a fost definitivă şi nici executorie și a fost atacată cu apel.

În dosarul trimis în judecată de DIICOT, Traian Berbeceanu a fost acuzat că din funcţia de şef al BCCO Alba ar fi luat mită o maşină în valoare de 20.000 de euro, de la două persoane cercetate, pentru a le da informaţii din dosare sau despre percheziţii făcute la aceştia.

În 16 iulie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Ioan Mureşan, procuror şef al DIICOT Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă şi fals intelectual, pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror DIICOT în perioada 7 decembrie 2009 – 15 august 2013, în prezent pensionat, pentru complicitate la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, şi pe Alin Mirel Muntean, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Fostul şef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, şi cei doi presupuşi complici ai săi ar fi fabricat dosarul lui Traian Berbeceanu încercând să îl reducă la tăcere pe fostul şef al BCCO Alba şi să obţină de la acesta materiale despre care credeau că i-ar fi putut incrimina, potrivit DNA.

Sursa Mediafax.ro (Autor – Dragoș Suciu)

[slideshow_deploy id=’13837′]