Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, majorarea plafoanelor în baza cărora se calculează costurile salariale directe la contractele de finanțare încheiate din fonduri publice pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.
Actul normativ modifică anexa la HG nr. 327 din 20 martie 2003, la propunerea Ministerului Cercetării și Inovării.
Nivelul maxim al acestor plafoane este stabilit după cum urmează:
- 50 euro/oră pentru activități care presupun nivel înalt al creativității și/sau experiență și abilități de conducere/management. Se acordă pentru funcțiile/gradele profesionale de cercetător ştiinţific gradele I și II (CS și II), inginer de dezvoltare tehnologică gradele I și II (IDT I și II), profesor universitar, conferențiar universitar, director, membru în echipa de management pe funcțiile definite în cererea de finanțare;
- 35 euro/oră pentru activități care presupun cunoașterea aprofundată a metodelor de analiză și sinteză, precum și abilități de utilizare a acestora. Se acordă pentru funcțiile/gradele profesionale de CS III, CS, IDT III, IDT, lector universitar, asistent universitar, șef program/proiect, responsabil juridic/tehnic/achiziții/financiar proiect;
- 25 euro/oră pentru activități-suport. Se acordă pentru funcțiile/gradele profesionale de tehnician treptele I, II, III și stagiar (TI, II, III, TS), student etc.
Pentru primele două categorii de activități se cer studii superioare, în timp ce ultima permite și absolvirea doar de studii medii.
Sumele în lei reprezentând costurile salariale directe se stabilesc la data perfectării sau actualizării contractului, în funcție de ultimul curs de schimb valutar leu-euro comunicat de BNR.
Anterior, plafoanele maxime în baza cărora se calculau costurile salariale directe la contractele de finanțare încheiate din fonduri publice erau stabilite la nivel de lună, neputând depăși 1.500 euro/lună pentru prima categorie de activități, 900 de euro/lună pentru cea de-a doua și 500 euro/lună pentru ultima.
Aplicarea măsurilor propuse nu implică alocații bugetare suplimentare, întrucât plățile se vor efectua în limita bugetelor programelor de cercetare atât pentru contractele în curs de derulare, cât și pentru cele care urmează să fie lansate.
Aprobarea actului normativ a fost necesară din mai multe motive, printre care tratarea unitară a salarizării specialiștilor care activează în cadrul planurilor, programelor și proiectelor CDI, scăderea diferențelor salariale dintre cercetătorii români și colegii lor din Uniunea Europeană pentru niveluri similare de competență și, nu în ultimul rând, pentru implementarea obiectivelor Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 și ale Programului de guvernare.
Efectele avute în vedere sunt diminuarea fenomenului de ”migrare a creierelor” către țări cu o salarizare mai bună pentru cercetători, dar și încurajarea tuturor companiilor care au ca obiect de activitate CDI să participe în competițiile naționale și internaționale pentru proiecte specifice, asigurându-se, astfel, creșterea competitivității economiei românești prin CDI.
